Sondaj: Orășenii, pensionarii și persoanele cu venituri mici, cei mai activi alegători

Despre aceasta arată datele unui sondaj de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia Infotag, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM), transmite Știri.md.

Preşedintele ASDM, Victor Mocanu, a menţionat că, pentru a stabili gradul de activitate a diferite grupuri de cetăţeni, aceştia au fost împărţiţi în funcţie de participarea lor la trei scrutine electorale precedente (alegerile parlamentare din 2014, alegerile locale din 2015 şi alegerile prezidenţiale din 2016 - "I.") în "foarte activi", "activi", "mai puţin activi" şi "pasivi".

În categoria celor "foarte activi" au fost incluşi şi tinerii care au participat doar la un singur scrutin, deoarece la momentul desfăşurării celor precedente ei erau minori.

Sondajul a arătat că 56,1% dintre respondenţi au participat la ultimele trei scrutine electorale, 14,3% - la două, 19,9% - la unul, 9,8% - la niciunul.

După "locul de reşedinţă", alegătorii foarte activi sunt mai mult în mediul urban (57,7%) decât în mediul rural (54,8%). La categoria de vârstă se atestă o creştere graduală a ponderii celor mai activi alegători: cei mai puţin alegători foarte activi sunt în rândul tinerilor (33,3%), iar cei mai mulţi sunt în rândul pensionarilor (88,7%).

Studiul a arătat că ponderea alegătorilor foarte activi în rândul cetăţenilor cu studii superioare şi a celor cu studii medii incomplete este aproape aceeaşi - 67% faţă de 67,9%, iar în celelalte cazuri aceasta variază între 46% şi 55%. 

Participarea la vot este legată de situaţia materială: ponderea alegătorilor foarte activi în rândul săracilor este de 71,8%, iar printre cei bogaţi - de 49,4%.

Mocanu a spus că majoritatea alegătorilor foarte activi susţin ideea finanţării partidelor din bugetul de stat, dar se opun organizării alegerilor în două zile, deoarece, în opinia lor, aceasta va duce la creşterea cheltuielilor pentru organizarea alegerilor şi va creşte probabilitatea de fraudă.

Potrivit lui, 62,1% dintre alegătorii foarte activi sunt împotriva votării prin Internet, fapt determinat probabil de predominarea persoanelor în vârstă, de aceea, introducerea tehnologiilor informaţionale nu va spori gradul de participare a persoanelor în vârstă la vot, dar poate atrage generaţia tânără ca să voteze.

"Alegătorii foarte activi sunt, de asemenea, împotriva reducerii numărului de deputaţi în Parlament. Acest lucru indică o mai mare cultură politică, deoarece ei consideră că Parlamentul cu un număr mai mic de deputaţi va fi mai puţin eficient şi va fi mai uşor să fie creată o majoritate parlamentară care să convină persoanelor cu influenţă", a spus sociologul.

De asemenea, majoritatea alegătorilor foarte activi susţin adoptarea legii care obligă deputatul să-şi depună mandatul, dacă părăseşte fracţiunea partidului din care a fost ales.

Sondajul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. 

Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 februarie pe un eşantion de 1195 de persoane din 83 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.