main logo
864

Singura femeie din Moldova care mai împletește obiecte de rotang locuiește în raionul Orhei

În satul Mitoc din raionul Orhei, locuiește singura femeie din Moldova care a mai păstrat arta împletirii obiectelor de uz casnic din papură.

Singura femeie din Moldova care mai împletește obiecte de rotang

Aceasta este o iarbă înaltă care seamănă cu trestia tânără. Cândva demult, papura se întâlnea destul de des, aceasta creștea chiar și în valea râului Răut, transmite Știri.md cu referire la Orheitv.md.

Despre cum împleteau coșuri strămoșii noștri, despre cum țeseau covoare din papură și cum realizau alte obiecte de uz casnic – ne povestește Stepan Bugaiov.

Alexandra Morari folosește aceeași tehnologie de împletit, pe care o folosea și stră-străbunica ei, cu multe secole în urmă. Vechea mașină încă s-a mai păstrat, doar câteva părți din ea au fost restaurate.

După cum s-a adeverit, abilitățile pentru această îndeletnicire meșteșugărească nu se uită, întrucât, mâinile încă își mai aduc aminte cum se face, spune femeia.

„Când aveam 9 ani, cunoșteam meșteșugul. Mama mea a făcut aceste coșuri. Am fost 10 copii în familia noastră. Și pentru că am fost atât de mulți, eu terminam de împletit coșurile începute de mama, cât timp ea îi hrănea pe cei mai mici. De la început, doar priveam. Dar la 9 ani deja știam cum să împletesc singură”, spune Alexandra Morari, meșter popular.

În copilăria noastră, râul Răut reprezenta o adevărată sursă de viață. Și nu este o exagerare, râul asigura mult mai mult decât cu pește, spune meșterița. În valea râului creștea papură. 

Pe vremea aceea, în primii ani de după război, când țara trebuia să fie își revină și să fie reconstruită, era imposibil să găsești genți, saci, pungi sau alt fel de pachete, acestea practic nici nu se produceau. Atunci toată lumea de prin orașe și sate, folosea astfel de coșuri, portmonee, poșete, ba chiar și asemenea valize stilizate, împletite din papură.

„Când eram mici, chiar și la școală mergeam cu coșuri: Puneam cărțile în ele. Ceva asemănător se folosea și pentru lucrările agricole. La prășit, acolo puneau mâncare în ele. În astfel de coșuri, alimentele nu se usucă mult timp și nu se strică”, precizează Alexandra Morari.

De-a lungul secolelor, meşterii au creat o variată şi bogată gamă de obiecte împletite din nuiele de primă necesitate, de la atribute gospodăreşti şi piese mari de mobilier până la piese mici de toaletă sau de decor. Se mai confecționau sicrie, cutii, rafturi și cel mai important – rogojini, care pe atunci, în funcție de densitatea acestora, se foloseau pe post de jaluzele, draperii, pături sau chiar drept separeu.

„Așa covoare se așterneau pe podea, pe lejancă. La acea vreme, nu toată lumea avea covoare. Cine vroia, singur își împletea unul. Erau covoare simple, dar erau rogojini și mai bune, ele erau mai călduroase. De Crăciun, întotdeauna împleteam rogojini”, menționează Alexandra Morari.

Alexandra spune că este singura din țară care mai știe cum să împletească din papură, dar, din păcate, nu prea sunt doritori de a prelua cunoștințele acestui meșteșug tradițional moldovenesc.

Femeia crede că e din cauza faptului că este o îndeletnicire destul de dificilă și greu de realizat. Cu toate acestea, obiectele confecționate din papură sunt ecologice, foarte ușoare și durabile și pot servi 15-20 de ani sau chiar mai mult.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării