Șeful Energocom, despre preţul gazelor şi ce s-a întâmplat pe 19 mai

Într-un interviu pentru Mold-Street.com, Victor Bînzari, director general interimar Energocom oferă câteva explicaţii referitor la achiziţiile de gaze din ultimul an, transmite Știri.md.

Mold-Street.com: Aţi anunţat la finele lunii mai o nouă procedură de achiziţie. Aţi procurat deja gaze?

Victor Bînzari: Prealabil pot să vă spun că avem oferte de la două companii din Uniunea Europeană. Denumirea acestor companii nu o pot divulga, pentru că avem acel contract de tip EFET (European Federation of Energy Traders n.r.), care nu ne permite să divulgăm numele. Preţul este apropiat de cotaţiile de la TTF (bursa de la Amsterdam, care este de referinţă pentru majoritatea transacţiilor din Europa n.r.). Preţul este TTF plus ceva mai puţin de 5 euro.

Dar costurile se înscriu în prognozele făcute anterior, pe care le-aţi expediat la Moldovagaz şi în baza cărora au fost reduse tarifele finale?

Conform dispoziţiei CSE noi am făcut o prognoză până la finele anului în baza ofertelor de la acel moment. Prognoza este că vom putea oferi până în decembrie, gaze la un preţ mai mic decât arată estimările prvind preţul gazelor de la Gazprom

Dar dacă avem acum preţuri mici, nu putem să cumpărăm o cantitate mai mare ca să facem rezerve?

Asta şi vom face. Volumul de gaz cumpărat nu vom putea să îl utilizăm integral în această lună. Pentru luna iunie de exemplu, estimările arată că va fi un consum între 25 şi 33 milioane metri cubi, în dependenţă de timpul de afară, de activitatea industriei etc.

Aşa am procedat şi în toamna 2022, când am cumpărat o cantitate mai mare de gaze, iar prognozele arătau că preţurile vor fi mai mari, decât costul la care am achiziţionat metanul. Când am văzut că preţul la bursă creşte, noi am stopat achiziţiile.

Anul acestea, în afară de procurările din luna ianuarie, au mai fost şi achiziţii în alte luni?

Nu au fost alte achiziţii.

De ce nu aţi cumpărat mai devreme gaze?

Or de ce nu am cumpărat în luna martie sau în luna aprilie 2023? Pentru că în acea perioadă graficile arătau că preţurile scad. Având gaz în depozit, scump în comparaţie cu ce este acum la bursă noi în martie-aprilie nu am cumpărat, dar o facem acum în iunie, când preţul de la bursă este cel mai mic.

Dacă am fi procurat în toate aceste trei luni gaze de la bursă preţul mediu ponderat ar fi fost de 41,25 euro/MWh. Noi însă ce am făcut – în luna iunie cumpărăm tot acest volum de 100 milioane metri cubi - consumul pentru lunile aprilie, mai şi iunie, iar preţul mediu ponderat va fi aproximativ 35 de euro. 

1 MWh este egal cu aproximativ 10,55 metri cubi de gaze n.r.

În plus am economisit costurile de depozitare pentru volumul de 75 de milioane metri cubi, pe care eventual l-am fi cumpărat în aprilie-mai. Noi trebuie să completăm rezervele, iar prin aceste achiziţii reducem preţul metanului aflat în stoc.

Dar în mass-media au apărut informaţii că au fost achiziţii şi în alte luni, inclusiv că pe 19 mai, aţi fi cumpărat o cantitate mare de gaze. Ce s-a întâmplat în această zi?

Nu este adevărat! Ultima achiziţie a fost pe 19 ianuarie 2023, în conformitate cu dispoziţia CSE. Informaţia este publicată şi pe pagina Web a Energocom. De atunci nu am mai cumpărat.

Cât despre data de 19 mai, apoi precizez că potrivit cerinţelor, noi suntem obligaţi ca până pe data de 20 a fiecărei luni să depunem declaraţiile vamale. Acest lucru îl facem în fiecare lună. Posibil că informaţiile difuzate se referă şa acele declaraţii vamale pe care le-am depus.

În aceste declaraţii noi comunicăm volumul de gaze pe care l-am adus din depozitele din Ucraina.

Dar acest gaz a fost procurat în lunile octombrie, noiembrie, sau ianuarie şi stocat în Ucraina. În declaraţie apar volumele, costul şi de la ce companie am procurat. Totodată legislaţia ne obligă să includem şi costul produsului final, cu toate cheltuielile de injectare, depozitare şi transport şi plus TVA de 8% pe care îl achităm la vamă. Noi declarăm costurile reale.

De ce totuşi nu puteţi face publice informaţiile de la ce companie, ce volume şi la ce preţ au fost cumpărate gazele?

În activitatea de trading fiecare încearcă să îşi protejeze oferta de preţ, pentru ca să fie mai competitiv şi atunci când e momentul să oferi o mică reducere pentru a câştiga contracte, dar şi pentru a putea obţine un profit mai mare.

Totodată dacă eu ca companie aş veni şi aş declara că sunt gata să vând la cutare şi cutare preţ TTF+ 5, altădată când aş vrea să vând cu TTF+6, cineva va zice că: uite ai vândut altora cu un preţ mai mic şi vinde-mi şi mie la acelaş preţ. Fiecare companie încearcă să ţină preţul confidenţial.

Ce se va întâmpla dacă aceste date vor fi divulgate. De exemplu toate datele despre achiziţiile făcute de Energocom, cu denumirea companiilor, preţ şi volume?

Noi tare mult am luptat pentru credibilitatea companiei Energocom şi încercăm să o creştem.

Ne confruntăm însă că faptul că mulţi traderi nu vor să lucreze cu noi, pentru că suntem o companie nouă pe piaţă şi în plus suntem a statului.

Ei ne invocă faptul că suntem supuşi unor decizii politice şi pentru că în presă apar fel de fel de declaraţii. Aceasta crează o premisă ca riscul pe care îl văd ei în contractele cu noi să fie calificat mai sporit. În consecinţă acest risc se traduce şi într-un preţ mai mare, sau chiar cu refuzul de a coopera.

S-a vehiculat că la achiziţiile de gaze ar fi fost admise şi firme din zone offshore.

Nu cunosc aşa ceva. Noi am avut două surse de achiziţii. Banii alocaţi de Guvern şi creditul de 300 milioane de la BERD. În cazul ultimului cele şapte companii au fost preselectate prin două etape de calificare conform procedurilor BERD.

Noi am comunicat cerinţele: să aibă cel puţin 100 milioane metri cubi livrări de gaze într-un an de zile, sau câte 50 milioane metri cubi în decurs de o lună. Ca să dăm un impuls la participarea unor companii mai mari, care au capacitate de furnizare.

Toate aceste şapte companii au fost verificate şi am primit de la BERD no objection. În primul rând BERD a confirmat că nu au obiecţii ca noi putem semna contracte EFET cu ei. Iar la licitaţii câştigă compania ce oferă cel mai mic preţ.

Cum se explică faptul că la achiziţiile din noiembrie 2022, au existat diferenţe majore de preţ între procurările din creditul BERD şi cele făcute pe banii publici? Or, în cazul achiziţiilor pe banii publici, preţurile au fost mult mai mici.

Acea achiziţie a fost făcută conform dispoziţiei CSE şi s-a datorat unei înţelegeri între Guvernul Republicii Moldova şi o companie străină, care au putut să negocieze un preţ mai mic.

Şi de ce nu putem da numele?

Pentru că şi acea companie desfăşoară activitate comercială şi dacă divulgăm numele, ar putea să îşi strice relaţiile cu alţi clienţi, care pot să le zică că iată pentru Moldova ai dat gaze la un preţ mai mic, dar nouă la un preţ mai mare.

Nu ar fi corect din punct de vedere comercial să divulgăm numele. Or vrem să avem nişte parteneri fideli şi să ne asumăm această răspundere şi angajament că nu divulgăm numele, pentru că ei au solicitat. În caz contrar stricăm toată relaţia, nu ne ţinem de cuvânt, iar când o să avem iarăşi nevoie ei nu o să mai dorescă să aibă relaţii cu noi.

Dacă acum cumpărăm la un preţ mai mic, am putea spera că în viitor şi preţul final pentru consumatori ar putea să mai scadă?

Sunt mai multe componente, inclusiv la achiziţiile de la bursa TTF. Or preţul se formează ca o medie lunară. Este posibil să cumperi şi în baza unui preţ fix stabilit într-o anumită zi, dar acesta este un risc pentru toate părţile. În primul rând cei care vând trebuie să îşi asigure preţul şi acest lucru duce la un cost mai mare.

De fapt toţi traderii încearcă să îşi diversifice sursele de achiziţie. Pentru că dacă unul nu poate livra, să existe o alternativă şi să nu fie riscul neexecutării contractelor, dar şi să fie evitat fluctuaţie mai mare de preţuri.

Au existat voci care au criticat faptul că în toamna anului 2022, s-au cumpărat cantităţi mai mari de gaze, care au fost stocate. Se sugerează că se putea de cumpărat volume mai mici, pentru ca acum să nu fie aşa presiune asupra preţului final.

Noi am avut o prognoză în baza datelor privind consumul din anii trecuţi în perioada rece a anului. În baza acestor estimări am şi făcut procurările de gaze, care au fost touşi într-un volum cu 15-20% mai mic decât media din anii precedenţi.

Dar în acea perioadă se făceau achiziţii şi rezerve şi de păcură pentru Termoelectrica!

La acel moment existau probleme de logistică la importul de păcură şi Guvernul şi-a asumat acest risc de a cumpăra un volum mai mare.

Un alt factor a fost reducerea consumului de gaze, pentru că oamenii au economistit în condiţiile în care a crescut preţul. La fel am avut o iarnă destul de caldă. Dar dacă se întâmpla că iarna era geroasă şi nu se reuşea procuroarea cantităţilor planificate de păcură? Menţionăm că problema respectivă a existat şi în alte state.

De ce noi stocăm gazele în special în Ucraina şi nu de exemplu în România?

Există o diferenţă majoră. Pentru că în Ucraina depozitele sunt mai mari de aproape 10 ori decât cele din România şi puterea de injectare şi extragere este mai mare.

În Ucraina există posibilitatea să depozitezi şi să extragi gazul când tu doreşti.

În România însă pentru că capacitatea este mai redusă, ei au un grafic şi o perioadă de injectare a gazului şi au o perioadă când gazul poate fi extras. În perioada când gazul se extrage, tu nu poţi injecta şi invers. Totodată nu poţi extrage mai mult de 10% din volumul stocat. În plus costurile de depozitare în Ucraina sunt de câteva ori mai mici, ca în România. E un factor important care influenţează şi costul final.

Cum se iau deciziile de a cumpăra gaze?

Noi avem acces la platforma Bloomberg, care ne oferă evoluţia preţurilor la bursă în timp real. În baza acestora, Energocom elaborează şi expediază unor persoane din conducerea statului şi o sinteză zilnică despre evoluţiile de pe piaţa gazelor din Europa.

Astfel pentru iulie 2023, preţul prognozat la bursă pentru gaze este 28,48 euro MWh, pentru august – 29,50, iar dacă ne uităm pentru lunile ianuarie-februarie 2024 – preţul ar fi 45,73 – 45,72 euro/MWh. La acest preţ se mai adăugă un +5. Adică avem preţ TTF+5.

Ce sunt acestea TTF plus 5 euro?

Acestea sunt cheltuielile de transport, taxe, intrarea în reţea etc, care se iau în calcul. Astfel că în luna iunie preţul mediu ar fi de aproximativ 30 de euro/MWh. La finalul lunii vom şti însă preţul exact.