Sanduleac contestă afirmațiile Moldsilva: Creșterea pădurilor, iluzorie

Sanduleac pune sub semnul întrebării aceste afirmații și analizează detaliat cinci aspecte-cheie ale declarației lui Cotenco, subliniind că „toată esența stă în detalii”. Cu o notă ironică, ecologistul a adăugat: „Moldovenii nu sunt niște neghiobi”, transmite Știri.md cu referire la noi.md.

Sanduleac contestă lipsa documentelor oficiale care să susțină cifrele prezentate de Cotenco.

„Toate cifrele invocate de domnul Cotenco lipsesc din documentele oficiale de pe site-ul Silviculturii. La fel și raportul promis privind defrișările scandaloase din Anenii Noi, care nu a fost publicat, deși ministrul Lazarencu promitea că îl vom vedea într-o săptămână”, spune activistul, subliniind o absență de transparență în administrarea Fondului forestier.

Potrivit lui Cotenco, suprafața pădurilor din Moldova a crescut de la 222.000 de hectare în 1945 la 355.000 de hectare în 2003 și 380.000 de hectare în 2023. Totuși, 33% din Fondul forestier este ocupat de salcâm alb, o specie invazivă plantată în perioada sovietică. Sanduleac subliniază că, dacă 30% din această creștere a fost datorată salcâmului invaziv, „adevărata pădure moldovenească a crescut cu doar 10%”. El consideră că pădurea autohtonă nu a crescut semnificativ din 1945, iar plantațiile de salcâm sunt de calitate scăzută, fiind necesar un proces de înlocuire a acestora cu specii autohtone, așa cum a sugerat și ex-ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, în 2022.

„Din moment ce salcâmul este invaziv, ar trebui folosit pentru lemne de foc și să lăsăm stejarii și alte specii locale în pace. Tăierea acestora trebuie interzisă”, spune el.

Potrivit lui Cotenco, stejarul, fagul și platanul reprezintă 28,7% din Fondul forestier, dar, în ciuda valorii lor ecologice, tăierea acestora continuă, ceea ce subliniază Sanduleac ca fiind o practică dăunătoare pentru pădurile autohtone.

Un alt punct de controversă îl constituie declarația reprezentantului Moldsilva despre volumul de plantări, care ar depăși volumul de tăiere al arborilor. Cotenco a declarat că, în 2023, au fost plantați 24 de milioane de copaci și tăiați 1,7 milioane. Sanduleac contestă această comparație, subliniind diferența semnificativă dintre copacii maturi și puieți.

„Cum poți compara un stejar de 100 de ani cu un puiet care va avea nevoie de 10-15 ani pentru a ajunge la un stadiu util? Un stejar matur răcește aerul și stochează cantități mari de carbon, iar puieții nu pot înlocui pădurea pierdută decât după zeci de ani”, spune el.

Un alt punct important din declarațiile lui Cotenco a fost riscul ca implementarea planului de a planta 145.000 de hectare de pădure până în 2032, cu ajutorul unui împrumut european de 200 de milioane de euro, să fie afectată de condițiile meteorologice nefavorabile. Sanduleac adaugă cu ironie: „Se pare că, până în 2032, autoritățile vor pune lipsa noilor păduri pe seama vremii, în loc să își asume responsabilitatea. Până atunci, toate cele 200 de milioane de euro vor fi cheltuite, dar pădurile nu vor fi mai mari”.

În concluzie, Sanduleac subliniază că problemele fundamentale ale pădurilor din Moldova sunt legate de lipsa transparenței în gestionarea fondului forestier, de utilizarea pe scară largă a salcâmului invaziv și de tăierea arborilor maturi autohtoni, precum stejarii, care sunt esențiali pentru mediul natural al țării.

Activistul ecologist face apel la autorități pentru a implementa politici mai eficiente în protejarea pădurilor și în gestionarea durabilă a resurselor forestiere ale Moldovei.