Sandu, despre Metalferos: Se discută despre desfacerea acestui monopol

Despre aceasta a anunțat premierul Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TV8, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com. 

"Se discută despre desfacerea acestui monopol pentru că schemele de corupţie infiltrate acolo au fost prea multe şi prea sofisticate. Justificările iniţiale de faţadă ale guvernărilor precedente erau că se fura metalul neuzat şi se vindea ca metal uzat”, a declarat Maia Sandu.

Cine controlează Metalferos, controlează piaţa metalelor

În opinia premierului, curăţarea cea mai rapidă poate fi prin demonopolizarea sectorului. „Toată lumea înţelege că nu vine prim-ministrul să aresteze fostul ministru de interne sau să aresteze fostul şef al Agenţiei Proprietăţi Publice, sau fostul director de la Moldtelecom, de la Metalferos. Ceea ce poate face Guvernul la început este să elimine aceşti oameni din sistem. Să transmită, acolo unde nu a fost transmis, ancheta despre ilegalităţile, hoţiile pe care le-au comis aceşti oameni. Şi următorul pas – vine procuratura, instanţa de judecată, care decide cine trebuie să ajungă la puşcărie şi cine nu”, a mai spus Maia Sandu.

De notat că statul controlează capitalul Metalferos, deţinând peste 78% din acţiuni. Respectiv monopolul activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase este deţinut de stat. Problema a fost însă în permanenţă în cine administrează Metalferos şi firmele căpuşe din jurul întreprinderii şi mai ales cine controlează fluxurile financiare.

Chinurile demonopolizării

Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc, ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de "demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora".

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieței de comerț și export a deșeurilor metalelor feroase și neferoase, care ar permite mai multor agenți economici să obțină licențe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal Democrat.

Proiectul prevedea condiții speciale pentru operatori, precum dotarea cu terenuri speciale de colectare, mijloace tehnice, deținerea unui capital propriu de cel puțin 4 milioane de lei și o experiență de export în domeniu de circa 6 ani. De asemenea, documentul prevede majorarea până la 100.000 de lei (circa 6.000 de euro la acel moment) a taxei pentru eliberarea licenței de export de metale, care pe atunci era de 2.500 de lei. 

Democraţii nu au susţinut iniţiativa, inclusiv şi vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care specifica într-o notă informativă că "o eventuală liberalizare a activităţilor de comercializare şi export a deşeurilor, ar putea provoca un val de furturi şi sustrageri de utilaje şi obiecte feroase de pe teritoriul Republicii Moldova, situaţie cu care ţara noastră s-a confruntat la sfîrşitul anilor nouăzeci ai secolului trecut".

În aceste condiţii el susţinea că ar fi logic, ca statul, "odată cu promovarea ideii de demonopolizare a activităţii în cauză să prevadă şi unele condiţii de selectare rezonabile şi transparente faţă de toţi agenţii economici din domeniu, dictate de specificul activităţii şi de interesele de securitate industrială şi energetică". 

Deputatul democrat Valeriu Guma afirma chiar că astfel întreprinderea Metalferos ar putea fi adusă în prag de faliment. În consecinţă PDM a cerut impunerea unor cerinţe mai dure pentru a obţine licenţe, precum "deţinerea în proprietate a suprafeţelor de teren consolidate cu suprafaţă de 2 hectare în acelaşi loc, dispunerea de capital propriu de 15 milioane lei şi o taxă de licenţă de 250.000 de lei", propunea Adrian Candu, deputat PD.

În final documentul propus de PLDM nu a fost susţinut de Partidul Democrat şi nici de opoziţia comunistă.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a declarat că "adoptarea acestui proiect ar fi permis majorarea acumulărilor la buget de la exportul metalelor, datorită accesului pe piaţă a mai multor agenți economici şi la eliminarea schemelor de evaziune fiscală, prin intermediul firmelor fantome".

Premierul de atunci Vlad Filat a prezentat ulterior mai multe cifre care ar demonstra că Metalferos ar exporta cantităţi mult mai mari de deşeuri de metale, decât se raportează, iar banii dispar prin tot soiul de firme fantomă.

Democraţii şi comuniştii contra liberalizării pieţei metalelor

Peste aproape doi ani, în toiul crizei politice, ce a urmat după "vânătoarea de la Pădurea Domnească", au fost difuzate mai multe informaţii privind schemele de la Metalferos, dar şi înregistrări audio cu oficiali de la Guvern şi Fisc, privind această întreprindere.

Ministerul Afacerilor Interne anunţa atunci că încă în 2011 a intentat două cauze penale pe ”spălarea de bani şi evaziune fiscală” la Metalferos.

"Compania ar fi efectuat tranzacţiile prin intermediari înregistraţi în zone offshore din Belize şi Insulele Virgine, precum şi în Noua Zeelandă, prin care erau ascunse diferenţele considerabile de preţ...Pentru comparaţie, între cantităţile de metal declarate în perioada 2006-2011 şi cantităţile livrate a fost o diferenţă de 231.000 de tone de metal, ceea ce ar fi permis ca o sumă de 729,2 milioane de lei să nu ajungă în conturile întreprinderii”, se menţiona în comunicatul MAI.

Una dintre schemele deconspirate în anii 2011-2013 la Metalferos

Totodată se mai afirmă că Procuratura generală a retras imediat dosarele de la MAI şi practic le-a îngropat.

În plus un nou proiect de lege care la fel prevedea demonopolizarea promovat de deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu, a fost votat doar de 33 de deputați liberali și democrați. PDM iarăşi a condiționat aprobarea proiectului, propunând unele amendamente, care nu au fost acceptate.

Autorul iniţiativei, liberalul Valeriu Munteanu, a declarat că cei care au creat acest monopol nu vor ca acesta să fie lichidat. În replică, deputatul comunist Oleg Reidman a spus că instituirea acestui monopol a pus capăt „haosului ce domnea pe această piaţă“. „Dacă actuala guvernare nu este în stare să administreze cu cap întreprinderea Metalferos, aceasta este o altă problemă“, susţinea Reidman.

Metalferos, principalul finanțator al Partidului Democrat?

Proiecte similare au mai apărut şi în anii 2014-2015, doar că niciunul nu a mai ajuns a fi adoptat. Motivul a fost acelaşi - opoziţia PDM.

Două săptămâni în urmă fostul deputat democrat Iurie Bolboceanu a declarat într-un interviu pentru TV8, că şi el ar fi promovat un proiect de lege cu privire la demonopolizarea companiei Metalferos, însă acesta fapt nu a convenit conducerii Partidului Democrat. Potrivit lui, în spațiul public se vorbea pe atunci că există unele conexiuni ale PDM și Metalferos.

„Lucrul acesta mi l-a confirmat și Vasile Botnari, deputat PDM (în primăvara anului 2011), care s-a apropiat la un moment dat de mine și m-a avertizat că Metalferos este principalul finanțator al Partidului Democrat și el trebuie să rămână instituție de monopol în stat, în caz contrar partidul va rămâne fără finanțare”, a afirmat fostul parlamentar, arestat şi condamnat în 2017 pentru spionaj și trădare de Patrie, iar apoi eliberat de instanţă, pentru că au fost admise mai multe încălcări de procedură.

Menţionăm că şi unele instituţii internaţionale au criticat menţinerea monopolului Metalferos, menţionând necesitatea eliminării cerinţelor restrictive.

Toate acestea arată că în jurul Metalferos au fost şi sunt mai multe scheme dubioase, iar anumite structuri de stat şi politicieni s-au opus eliminării acestora. 

Dacă va reuşi actuala guvernare să schimbe situaţia din domeniu vom trăi şi vom vedea. Primul pas a fost făcut, dar acesta este însă insuficient.