Republica Moldova își consolidează parteneriatul cu UNESCO

Discuțiile au vizat teme esențiale pentru cultura și imaginea internațională a Republicii Moldova: Consolidarea măsurilor de protecție a patrimoniului cultural național; prevenirea și combaterea traficului ilicit de bunuri culturale; promovarea patrimoniului material și imaterial pentru înscrierea pe listele UNESCO; susținerea candidaturii Republicii Moldova pentru un loc în Consiliul Executiv al UNESCO, în cadrul alegerilor din noiembrie 2025, transmite Știri.md.

Ulterior, ministrul Culturii a participat la un concert susținut de Moldovan National Youth Orchestra pe scena UNESCO, în cadrul căruia au răsunat compoziții de Ștefan Neaga, Eugen Doga, Oleg Negruța și alți autori ce definesc identitatea noastră culturală. Evenimentul a fost organizat de Ambasada Republicii Moldova în Franța și Delegația Permanentă pe lângă UNESCO.

„Moldova are multe de spus în lume – iar cultura este una dintre cele mai puternice voci ale noastre. Mulțumesc tinerilor artiști care au oferit o seară memorabilă și echipelor diplomatice care au făcut posibil acest eveniment,” a declarat Sergiu Prodan.

Moldova pe harta patrimoniului UNESCO

De la aderarea la UNESCO în 1992, Republica Moldova a reușit să înscrie, alături de alte state, mai multe elemente valoroase pe listele patrimoniului mondial și ale patrimoniului cultural imaterial. Printre acestea:

• Arcul Geodezic Struve (2005) – listat ca patrimoniu mondial;
• Colindatul de ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (2017), și Arta cămășii cu altiță (2022) – recunoscute ca patrimoniu cultural imaterial în dosare comune cu state vecine.

În prezent, Republica Moldova pregătește sau susține o serie de noi dosare, atât naționale, cât și transnaționale, printre care:

• Vinăriile subterane din Moldova (Cricova și Mileștii Mici);
• Cobza – cunoștințe, abilități și muzică tradițională (dosar comun cu România);
• Cultura beciului – element identitar național cu valoare imaterială;
• Soiurile de viță de vie autohtone și vinurile tradiționale;
• Alte propuneri aflate în consultare: tradiții precum Dragobetele, olăritul, plăcintele tradiționale, colacul, dansurile populare (hora, sârba), Baba Neagră, prelucrarea artistică a lemnului.

„Un posibil proiect de dosar multinațional este în analiză, alături de Asociația „Francs de Pied” și sub patronajul A.S.S. Prințul Albert al II-lea de Monaco, privind cultura viței de vie nealtoite – o inițiativă în care Moldova ar putea juca un rol important.

Toate aceste demersuri reflectă angajamentul Republicii Moldova de a proteja, conserva și valorifica patrimoniul său cultural – o resursă esențială pentru identitate, educație și dezvoltare durabilă”, au comunicat reprezentanții Ministerului Culturii.