main logo
1670

Râurile, afectate grav de secetă: Experții trag un semnal de alarmă

Nivelul apei în râurile din țară a scăzut drastic în ultima perioadă, cauzele, potrivit experților, fiind schimbările climatice și lipsa unei întrețineri corespunzătoare a cursurilor de apă. Seceta este vizibilă mai ales pe afluenții principalelor fluvii Prut și Nistru. Meteorologii au emis cod galben și roșu de fenomene hidrologice periculoase, din cauza scăderii accentuate a nivelului apelor în râuri.

Râurile, afectate grav de secetă: Experții trag un semnal de alarmăImagine simbol

Unul dintre cele mai afectate cursuri de apă din țară de schimbările climatice și seceta hidrologică este râul Botna. Aflat într-un declin constant, debitul acestuia scade vizibil de la o zi la alta. Nămolul se usucă, iar peisajul care odinioară adăpostea viață acvatică devine tot mai pustiu. Autoritățile intervin periodic pentru a curăța albia râului, însă lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate reduc rapid eficiența acestor eforturi, transmite Știri.md, cu referire la moldova1.md. 

Ion Cernean, locuitor al satului Ulmu, a relatat că râul care anterior îl asigura cu apă și pește, a ajuns într-o stare extrem de degradată.

„Făceam groapă mai adâncă puneam pompa și udam în grădină. Acum nu-i apă. Bineînțeles că afectează nu pe mine, dar pe toată lumea, înainte lumea mai uda, cu căldările la urma urmei lua apă din Botna”, a spus bărbatul.

„Fiind copii ne mai bălăceam, mai duceam o rață. În orice caz apă era mai multă decât acum, dar dacă nu sunt ploi, ce să facem ?”; „Înainte lumea mai uda, Botna mergea de un metru apa în fiecare zi”, au relatat oamenii.

Botna, unul dintre cei mai mari afluenți ai râului Nistru, este afectat pe o distanță de peste 150 de kilometri, de la Ialoveni până la Căușeni. Dacă în urmă cu 30 de ani râul era atât de adânc încât putea fi traversat doar în înot, acum el poate fi trecut ușor pe jos. Specialiștii avertizează că planul lansat acum un an de autorități pentru salvarea râurilor mici din Republica Moldova nu a avut efectul scontat.

„Până noi nu restabilim zonele și fâșiile de protecție, nu restabilim acele zone umede care le-am avut, peste 40 de mii de ha în bazinul fluviului Nistru care au fost secate și 33 ha în râul Prut, noi cheltuim banii, pe de o parte sunt anumite situații de ameliorare cum ar fi că pe alocuri izvoarele sunt decolmatate, dar repet, nu este un efect durabil în timp” a precizat Dumitru Bulat, șef laborator USM.

De cealaltă parte autoritățile susțin că anual se investesc câte 100 de milioane de lei în construcții hidrotehnice, decolmatări pe anumite porțiuni de râuri, inclusiv se sădesc arbori.

„Dacă acest râu nu va fi întreținut, vom ajunge în situația în care intervențiile noastre pe fiecare mal al râului, inclusiv plantarea de copaci prevăzută în proiecte, nu vor avea efectul dorit. Iar plantarea de copaci este un proces de durată - nu vom avea arbori maturi în al doilea an. Totodată, afluenții mici sau canalele de desecare, care se află în administrarea primăriilor, trebuie întreținuți de autoritățile locale. Nu e vorba că nu vrem să intervenim, ci pur și simplu, din punct de vedere legal, nu avem dreptul să intervenim asupra lor”, susține Nicu Belitei, director interimar la Apele Moldovei.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod Roșu, Portocaliu și Galben de secetă pentru mai multe râuri din țara noastră. Potrivit hidrologilor, în perioada 1-8 iulie, în râurile Nistru, Prut și afluenții acestora, se va menține scurgerea redusă a apei, situată sub valorile medii lunare multianuale.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării