Râul Nistru, mai bogat cu peste două tone de pește: crap, cosaș, novac și alte specii

2,5 tone de pește au fost aduse de la crescătorie din Telenești. Cantitatea este prea mică pentru suprafața lacului, de peste 6000 de hectare. Pentru a organiza mai intens popularea cu pește e nevoie de mai mulți bani, dar din bugetul statului au fost cu greu scoase 240 de mii de lei, transmite Știri.md cu referire la unica.md.

„Cantitățile de pește sunt calculate și în funcție de dimensiunile sectorului. Cantitatea necesară anuală pentru lacul de acumulare ar fi de vreo 23 de tone. Acum facem popularea cu 11% din cantitatea necesară, dar și asta este benefic”, a spus șeful Direcției monitorizarea resurselor naturale, Marius Caț.

Experții afirmă că popularea bazinelor acvatice e posibilă doar primăvara și vara, când condițiile climaterice sunt favorabile.

„Toamna, peștele dat are vârsta de o vară, așa se spune. El se revarsă în Lacul de acumulare Dubăsari și nu sunt cheltuieli pentru iernarea lui. E mai rentabil. El iese din iernare și trece la nutriția activă. Respectiv, există și sporul de greutate, a precizat șeful de laborator a Institutului de Zoologie, Dumitru Bulat.

Lacul a fost populat cu specii de crap, sânger, novac și cosaș, care combat înverzirea apei. Problema este că e prima acțiune de acest fel din ultimii cinci ani.

„Din păcate, pandemia care a năvălit, a condiționat negativ acest lucru. banii au fost returnați în bugetul de stat pentru alte necesități”, a mai precizat șeful Direcției monitorizarea resurselor naturale.

Și asta în timp ce starea bazinelor acvatice este deplorabilă. Poluarea apei, schimbarea regimului termic și braconajul sunt cele, care dăunează cel mai mult.

„Braconajul în special în zona Dubăsari persistă și lacul de acumulare este un loc mai vulnerabil. De la începutul acestui an, doar de către aparatul central al Inspectoratului pentru Protecția Mediului au fost întocmite în jur de 350 de procese verbale”, a menționat șeful adjunct al Direcției control resurse piscicole, Ion Botnariuc.

Potrivit unui studiu al PNUD Moldova, influențează negativ asupra Nistrului și existența hidrocentralelor. În partea medie a râului de exemplu, adică între Naslavcea și până la rezervorul de apă din Dubăsari, au dispărut 19 specii de pește, iar alte 44 și-au redus populația.

„În trecut, pentru râurile noastre dacă erau caracteristice speciile migratoare, sturionul. Când i-ați văzut ultima dată? Erau numeroase. De asemenea, sabița. Practic, multe specii economic valoroase autohtone sunt incluse în Cartea Roșie”, a spus șeful de laborator al Institutului de Zoologie.

În ultimii ani, au scăzut de circa 40 de ori populațiile de crap, știucă sau șalău, iar alte specii au dispărut în totalitate. Scade și nivelul apei. Nistrul devine neprotejat. Razele solare pătrund mai ușor la adâncime, iar algele se dezvoltă mai activ. În consecință, râul „înverzește”.

Râul Nistru izvorăşte din Carpaţii ucraineni, dintr-un izvor de pe versantul de nord-vest al muntelui Rozluci, lângă satul Volcie şi se varsă în limanul Nistrului din Marea Neagră, la 35 km spre nord-vest de or. Odesa. Lungimea râului este de 1.362 km, iar suprafaţa bazinului este de 72.100 km2.