Reporterii Rfi.ro au venit la Chișinău pentru a vedea cum autoritățile se descurcă cu problemele ucrainenilor care au fugit din calea războiului, transmite Știri.md.

Din primele zile, Centrul „Casa Mărioarei”, care oferă adăpost de urgență pentru victimele violenței domestice, a deschis ușile și pentru ucraineni.

„Era nevoie să facem mai multe pentru acești refugiați, nu să le oferim doar cazarea de urgență. Am pus la punct un proiect de opt luni cu scopul de a facilita integrarea acestor femei ucrainene în societatea moldovenească. Primesc asistență medicală socială, le ajutăm să-și facă documentele, pot beneficia de sprijin psihologic, participă la activitățile culturale, educaționale și sportive alături de ceilalți beneficiari. Nu vedem să se creeze un decalaj cu oamenii, comunitățile locale. Probleme sunt destule. Se ridică voci pentru a critica autoritățile că fac prea mult pentru acești refugiați și nu destul pentru moldoveni”, a declarat Veronica Cernat, directoarea Centrului.

Cum ar fi să susțină Franța trei milioane de refugiați?

De la începutul războiului, în Moldova au intrat 700.000 de refugiați ucraineni. Majoritatea au traversat țara și au plecat în România și vestul Europei, dar nu puțini sunt cei care au rămas, explică Francesca Bonelli, reprezentant al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați în Moldova.

„Pentru ei este foarte aproape de casă. Sunt mulți refugiați care s-au stabilit aici din februarie. Călătoresc în weekend, merg să vadă familia, să-și vadă casele, la Odesa, Nikolaev, Herson, în special în sud, sud-est. Avem aici peste 100.000 de refugiați, iar populația Moldovei este de 2,5 milioane. Vorbim de un procent de 5%.”

Este ca și cum Franța ar găzdui trei milioane de refugiați pe teritoriul său. Agenția ONU pentru refugiați încearcă să ajute Moldova să facă față acestei sarcini. Francesca Bonelli:

„Prioritatea noastră este să promovăm incluziunea efectivă a refugiaților, dar, în același timp, și să sprijinim comunitatea locală. Aceasta a făcut un efort incredibil, dar acum ea însăși are nevoie de ajutor. 70% dintre refugiații adulți au educație universitară care poate contribui la dezvoltarea economică a țării. Moldova are o rată foarte mare de depopulare. 1.000.000 de moldoveni au plecat din țară.”

„Rudele mele care lucrează în Franța m-au sfătuit să vin aici. M-au implorat.”

Pentru a vedea cum sunt ajutați refugiații, reporterii au mers la Bucătăria Papei Francisc, Centru de primire înființat de Fundația Regina Pacis și Eparhia Chișinăului. În bucătărie se taie cartofii pentru supă. Maria Botnariuc supraveghează distribuția produselor de primă necesitate urmărind lista cu persoanele care au făcut cerere. De unde vin aceștia? Maria își pune ochelarii și citește: „Kiev, Vinița, Odesa, Harkov, Nikolaev, Odesa, Odesa, Odesa, Mariupol...” Orașe în care lupta continuă, precizează femeia.

Ludmila așteaptă în curte. Originară din Jitomir, această fostă contabilă, în vârstă de 60 de ani, povestește că soțul său ar avea nevoie de o operație pe inimă. Dar o intervenție atât de grea într-un spital public din Moldova pare complicată.

„Am fost foarte bine primiți. Moldovenii sunt oameni foarte buni și sinceri. Ne simțim aproape de ei. Am ales Moldova întâmplător. Rudele mele care lucrează în Franța m-au sfătuit să vin aici. M-au implorat. Pleacă, du-te, respiră! Lasă această groază în urmă! Soțul meu tolerează mai bine exilul, dar mi-e mai greu. Sunt îngrijorată că mă aflu aici când ar trebui să fiu acolo.”

La 92 de ani: „Îmi este foarte dor de casă...”

Într-o altă parte de Chișinău, jurnaliștii au descoperit Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. Clădirea găzduiește un hotel pentru refugiați, explică Viorel Braga, directorul general al confederației.

„Era de datoria noastră să fim solidari cu frații noștri ucraineni. Am fost de la începutul conflictului. Dar acest război a venit după doi ani de COVID... Și, apoi, trecem printr-o criză energetică. Cu prețurile la gaze în creștere a trebuit să facem un împrumut pentru a ne plăti angajații. În ciuda acestor dificultăți, am reușit să oferim peste 11.000 de nopți de cazare, hrană și acces la Internet miilor de refugiați. Ei pot rămâne la noi cât doresc. Știți, aceștia sunt oameni cărora le place munca. Aveau o casă, o familie, copii și apoi... nimic. Care a venit cu pisica, care cu cățelul. Este o mare tragedie pentru acești oameni. Trebuie să îi tratăm cu grijă...”

Urcăm la etaj, cinci camere sunt încă ocupate de refugiați. Printre ei, Elena de 92 de ani și fiul ei, Pavel, de 71. Ochii bătrânei se luminează. Vizitele sunt rare. Apoi, spune în șoaptă: „Îmi este foarte dor de casă...”

„Soldații ucraineni ne cereau să evacuăm pentru că civilii erau chiar în zonele de luptă. Așa că am plecat. Suntem aici de 10 luni. Am fost foarte bine primiți, e bine, nu ne putem plânge. Oamenii de aici ne ajută cu toate.”

Pavel, fiul bătrânei, spune că a sosit de la Odesa în luna mai anul trecut.

„Managerul este un om remarcabil. Aș vrea să-i mulțumesc pentru că altfel nu am putea face față, având în vedere creșterile de prețuri. Datorită ajutorului internațional, statul ucrainean poate continua să ne plătească pensiile. Le primim convertite în moneda locală și reușim să plătim pentru nevoile zilnice, dar hotelul ne găzduiește gratuit.”

Demoni vechi cu suflu nou țin Moldova în corzi

În timp ce este solidară cu ucrainenii, Moldova luptă împotriva vechilor ei demoni. Războiul și criza economică și socială au scos la iveală slăbiciunile statului moldovenesc, iar Moscova profită de ocazie pentru a duce un război hibrid. Am discutat acest subiect cu Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente. Potrivit acestuia, pentru a destabiliza Chișinăul, Rusia folosește agenți de influență în frunte cu oligarhul pro-Kremlin Ilan Șor, fugit în Israel.

„Aceste probleme nu sunt noi. De la Independența Moldovei în 1991, Moscova și-a folosit agenții de influență pentru a transmite propria politică. Propaganda se face prin partide, dar și prin cler. În Republica Moldova există două biserici ortodoxe mitropolitane: una subordonată Patriarhiei Moscovei, cealaltă - Patriarhiei Bucureștiului. La fiecare campanie de alegeri, clerul subordonat Moscovei îi îndeamnă pe oameni să voteze candidații proruși. Mass-media rusă, în ciuda suspendării de la posturile de televiziune ruse, continuă să emită pe teritoriul Republicii Moldova. Drept urmare, oameni care nu au simțul analizei și care sunt obișnuiți să vizioneze aceste programe transmit ideile lumii ruse.”

Moldovenii vorbesc în fiecare zi despre posibilitatea unui atac rus și își fac planuri de rezervă. Să stea sau să plece? Țara mică cu inimă mare așteaptă ajutor internațional.