Preotul Iulian Raţă explică cum este corect să sărbătorim hramul

„Hramul nu este despre mâncare, nu este despre băutură, concerte sau activităţi. Hramul începe de la Biserică. Cuvântul „hram” vine din limba rusă, ceea ce înseamnă „biserică”. Atunci când se construieşte o biserică în orice localitate, ea este zidită adesea în cinstea unui sfânt sau a Maicii Domnului, mai rar în cinstea lui Dumnezeu. Şi atunci când noi serbăm hramul localităţii, de fapt, serbăm hramul bisericii. Adevăratul hram trebuie să înceapă de la biserică”, spune preotul Iulian Rață în cadrul emisiunii „Telemagazin”.

Potrivit preotului, sărbătoarea de cinstire a hramului unei comunităţi trebuie să înceapă la biserică, iar mâncarea, băutura, veselia și toate celelalte, ce vin ca un adaos, sunt deja pe planul doi. 

„Cel mai frumos ar fi dacă oamenii își vor chema toți oaspeții la biserică”, spune preotul Iulian Rață. 

Acesta susține că cel mai trist lucru este faptul că, de hram, totul este invers - bisericile sunt goale, mult mai goale decât de obicei.

„Înainte, oamenii pregăteau totul din timp și când oamenii veneau de la biserică, se așezau la masă și se odihneau în ziua de hram. Acum nu mai este loc de sfințenie”, spune preotul.

Cum este aleasă această zi?

„Atunci când se pune prima piatră de temelie, atunci se știe foarte clar care va fi hramul bisericii care urmează a fi construită. Atunci când a fost construită Catedrala din Capitală, s-a ales drept hram cea mai veche biserică care a fost atestată documentar în această regiune și, știindu-se că este vorba despre Acoperământul Maicii Domnului, a fost ales ca hram acea sărbătoare. Mai sunt cazuri, foarte rare, când hramul bisericii și cel al localității diferă, pentru că cândva a fost o biserică dărâmată și când a fost zidită o altă biserică s-a ales un alt hram”, a explicat preotul Iulian Rață. 

De asemenea, preotul susține că mesele de hram sunt binevenite, însă ele nu trebuie să fie motiv de beție, de a bârfi, de judecare sau analizare.

„Ele sunt un motiv de a ne întoarce cu gândul la purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de comunitatea noastră”.