Declarația aparține istoricului și fostului ambasador în Rusia, Anatol Țăranu, care a menționat în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1 că autoritățile de la Chișinău au și alte metode de a reacționa la acțiunile Rusiei prin care a încălcat suveranitatea R. Moldova, transmite Știri.md.

„Această notă de protest, chemarea aceasta a ambasadorului la Ministerul de Externe și înaintarea acestei note de protest este un lucru. Dar să nu uităm că și în trecut, nu o dată, Federația Rusă a încălcat suveranitatea noastră anume în același fel. Deci situația se repetă, nu e unicul caz. Și întotdeauna noi am protestat, iar aceste proteste au fost ignorate de către Federația Rusă”, a spus Anatol Țăranu.

Fostul ambasador în Federația Rusă a precizat că situația acum este diferită față de celelalte alegeri prezidențiale sau parlamentare din Federația Rusă din cauza războiului din Ucraina, iar istoricul subliniază că, prin acest război, Rusia a demonstrat că ignoră ceea ce se numește suveranitatea statelor și poate chiar să atace aceste state prin metode militare.

„Situația este diferită de ceea ce era câțiva ani în urmă, la precedentele alegeri prezidențiale sau parlamentare din Federația Rusă. Acum e război și Federația Rusă a demonstrat că ea absolut ignoră ceea ce se numește suveranitatea statelor și poate chiar să atace aceste state prin metode militare pentru a interveni peste această suveranitate. Republica Moldova este un stat care se găsește pe lista de așteptare. Noi ne vom limita la vechile noastre reacții sau vom încerca să găsim și alte soluții pentru această situație?”, se întreabă Țăranu.

Știri.md amintește că, pe data de 11 martie, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a anunțat că, în cadrul alegerilor prezidențiale, Rusia ar urma să deschidă șase secții de votare pe teritoriul R. Moldova.

La 12 martie, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde reprezentanții MAE au menționat că diplomatului rus i-a fost exprimat protest în legătură cu deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană a R. Moldova contrar solicitării MAE.

De menționat că, la 26 ianuarie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia va deschide aproape 300 de secții de votare în afara țării pentru alegerile prezidențiale din martie, chiar și în țările pe care autoritățile de la Kremlin le numesc „neprietenoase”, inclusiv R. Moldova.

Pe data de 8 februarie, autoritățile R. Moldova au interzis deschiderea secțiilor de vot pentru alegerile prezidențiale din Rusia oriunde în afara sediului Ambasadei Rusiei la Chișinău.

De menționat că, în perioada 15-17 martie, în Rusia vor avea alegeri prezidențiale. Acestea sunt primele alegeri prezidențiale din istoria țării care se vor desfășura pe parcursul a trei zile. Președintele trebuie să fie cetățean rus, trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și trebuie să fi locuit în Rusia pentru o perioadă de cel puțin zece ani înaintea alegerilor. Președintele este ales pentru un mandat de șase ani, prin vot direct de toți cetățenii ruși cu drept de vot.

De la destrămarea Uniunii Sovietice, numai trei persoane au fost alese în funcția de președinte al Rusiei. Este vorba despre Boris Elțin (10 iulie 1991 - 31 decembrie 1999), Dmitri Medvedev (7 mai 2008 - 7 mai 2012) și Vladimir Putin (7 mai 2000 - 7 mai 2008; 7 mai 2012 până în prezent).