main logo
59164

Pericol la securitatea României, găsit după sesizarea unor moldoveni

Ministerul Justiției de la București a sesizat Parchetul General în urma unui control asupra modului în care se acordă cetățenia română.

Pericol la securitatea României, găsit după sesizarea unor moldoveni

Corpul de control al Ministerului Justiției (MJ) a efectuat un control la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) în vara anului 2019, descoperind nereguli grave, transmite Știri.md cu referire la Vice.com.

Controlul a pornit de la o sesizare din iulie 2019, depusă la Ministerul Justiției, în care doi cetățeni din Republica Moldova semnalau tergiversarea unor dosare în detrimentul altora. 

În urma controlului, MJ a sesizat organele de urmărire penală pentru „sustragere sau distrugere de înscrisuri” și pentru „suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de Legea privind finanțele publice”.

Printre altele, raportul le recomandă oficialilor ANC să folosească sistemele de înregistrare la ședințele de interviu, pentru a exista „mijloace de probă cu privire la modalitatea în care se desfășoară interviul”.

Documentul atrage atenția și asupra modului necorespunzător în care sunt gestionate informațiile clasificate, precizează sursa citată.

Un punct din raport recomandă sesizarea Comisiei de disciplină în cazul unui angajat al Autorității, din Comisia pentru Cetățenie, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru soluționarea unor cereri „altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”.

Surse apropiate Ministerului Justiției au declarat pentru VICE că raportul conține „suspiciuni rezonabile” inclusiv de fapte de corupție.

„Este o adevărată rețea care soluționează nu tocmai legal solicitările de cetățenie română. E o problemă care poate reprezenta un pericol la securitatea statului român. Vorbim de decidenți de înalt nivel din Autoritatea pentru Cetățenie”, au declarat pentru VICE surse apropiate Ministerului Justiției.

De altfel, documentul recomandă „consultări urgente” între ANC și Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), pentru „identificarea cu celeritate a unor formule eficiente de natură a înlătura vulnerabilitățile la adresa securității naționale”.

„Poate fi un risc și la securitatea UE, având în vedere că pașaportul romanesc încă e căutat în zonele conflictelor înghețate, cum ar fi Transnistria. Acolo e o adevarată zonă gri financiară și militară, unde se mai practică recrutarea de mercenari”, a spus cercetătorul Nicolae Țîbrigan, de la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din subordinea Academiei Române.

Portița din lege

Această vulnerabilitate la securitatea națională menționată de raportul Corpului de Control se referă la un anumit articol din legea care reglementează acordarea cetățeniei române, care se poate dobândi sau redobândi.

În cazul dobândirii, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un străin care vrea să devină cetățean al României sunt drastice, după cum o arată articolul 8 din lege: să locuiască pe teritoriul statului român de cel puțin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit, să trăiască cu un cetățean român de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei. 

Primește pașaport românesc după un examen prin care dovedește cunoașterea limbii și a unor noțiuni elementare de cultură și civilizație. Întrebările sunt grele chiar și pentru mulți români.

Legislația permite însă o scurtătură, prin articolul 11 al „redobândirii cetățeniei” pentru „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III”.

Astfel, de acest articol beneficiază persoane care dovedesc că părinții, bunicii sau străbunicii lor au locuit în teritorii precum Basarabia (azi Republica Moldova), Bucovina de Nord (azi zona Cernăuți) sau sudul Basarabiei (azi regiunea de la Odessa până la Nistru). 

În cazul lor, obținerea cetățeniei române este o formalitate. Nu dau examen și e de ajuns să spună în limba română doar jurământul: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.

Dintre cele în jur de o sută de mii de cereri de cetățenie depuse anual la ANC, majoritatea covârșitoare de aproape 97 de mii sunt în baza acestui articol.

De exemplu, în 2018, doar 412 persoane au devenit cetățeni români în baza articolului 8. În schimb, 45 de mii de persoane au devenit cetățeni români în baza articolului 11, al redobândirii cetățeniei, potrivit unui răspuns transmis VICE de ANC. 

Oficialii instituției nu au răspuns la întrebările referitoare la țara de origine a solicitanților, pentru că „excede competențele statistice ale ANC”. Însă date furnizate în trecut presei arată că numărul cetățenilor din țări precum Rusia s-a dublat, iar din Ucraina a crescut semnificativ în ultimii ani.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării