Parlamentul a adoptat Legea privind combaterea corupției electorale
Parlamentul a adoptat în lectură finală, a treia, Legea cu privire la „combaterea eficientă a fenomenului corupţiei electorale şi aspectele conexe”. Legea a fost adoptată cu voturile majorităţii parlamentare. Opoziţia a votat împotrivă sau s-a abţinut.
Foto: Flickr.comŞefa Comisiei parlamentare pentru probleme juridice, numiri şi imunitate, Veronica Roşca, a declarat că recomandările experţilor OSCE/ODIHR au fost luate în considerare pentru a treia lectură. De asemenea, proiectul de lege va fi înaintat Comisiei de la Veneţia, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.
Legea prevede amendamente la Codul penal, la Legea privind activităţile speciale de investigare şi la Legea privind combaterea extremismului. În conformitate cu amendamentele, Serviciul de Informaţii şi Securitate va putea solicita direct instanţei să suspende activităţile unei organizaţii religioase sau publice în cazul în care constată semne de extremism în acţiunile acesteia. În special, va fi restricţionată posibilitatea activităţilor filantropice pentru conducerea partidelor politice.
Adăugările la Codul penal vizează înăsprirea pedepselor pentru finanţarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă, a candidaţilor la alegeri sau a participanţilor la referendum. În special, cei care acţionează în mod deliberat în interesul unui grup infracţional organizat, folosind bani proveniţi de la un grup infracţional organizat, de la un stat străin, de la o organizaţie străină, de la o entitate anticonstituţională sau de la reprezentanţii acestora, vor fi pedepsiţi cu închisoare de la șapte la 15 ani, cu amendă de la 92.500 la 117.500 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în cadrul unui partid politic.
Pedeapsa pentru fraudarea voturilor prin orice mijloace a fost înăsprită. Autorii riscă închisoare de la trei la șapte ani şi o amendă de până la 117.500 de lei.
Legea a fost criticată anterior de opoziţie. În special, Ion Ceban, unul dintre liderii Blocului Alternativa, a declarat că legea oferă un cadru prea vag pentru conceptele de „extremism” şi „activitate extremistă”. De asemenea, a spus el, documentul este lipsit de garanţii procedurale, introduce practica vinovăţiei colective, prevede atribuţii extinse ale SIS şi creează riscul cenzurii în mass-media.
„O astfel de lege nu îşi are locul într-un stat democratic”, a declarat primarul Chişinăului, Ion Ceban.