Otravă pentru mediu și sănătate: De ce medicamentele expirate sunt aruncate la gunoi

În lipsa unui cadru legislativ care ar reglementa procedura de colectare și modalitatea de distrugere a medicamentelor expirate, majoritatea ajung la gropile de gunoi sau în sistemele de canalizare, producând daune mediului și sănătății oamenilor, transmite Știri.md cu referire la Europa Liberă.

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a elaborat un regulament încă în anul 2019, dar acesta nu a fost aprobat de guvern. Documentul nu a ajuns nici măcar să fie dezbătut public, iar acum autoritatea lucrează la îmbunătățirea lui.

„În acest moment, nu există un cadru legislativ bine pus la punct la acest capitol. Anul trecut, o rețea de farmacii a inițiat un proiect în care adună medicamente de la populație și respectiv, le aduce la noi să le distrugem. Câmp legal pentru asta nu există. Lucrăm acum la acest aspect împreună cu mediul academic. Cadru legal ar trebui să stipuleze clar cum se va efectua acest proces, cine va face asta, cine va suporta costurile”, a explicat Europei Libere directorul AMDM, Dragoș Guțu.

Colectate doar în câteva farmacii

Anul trecut, rețeaua de farmacii „Felicia” a început să colecteze, din proprie inițiativă, medicamente expirate în cinci locații din Chișinău și în câte una din Soroca, Bălți, Ungheni, Hâncești și Comrat.

„Avem trei containere diferite. Unul - pentru medicamentele expirate, altul - pentru dispozitivele medicale care nu mai funcționează și al treilea - pentru ambalajele din plastic ale produselor cosmetice și de îngrijire (creme, șampoane, geluri de duș). Oamenii vin zilnic. Într-o zi pot să vină două persoane, în alta – zece. Este foarte diferit”, povestește farmacista Mihaela Crețu de la o farmacie din capitală.

Aici pot fi predate medicamente cu termenul expirat, cu ambalajul deteriorat, cu regimul controlat de temperatură care nu a fost respectat, cele retrase din comerț sau cele rămase după schimbarea tratamentului, după vindecarea sau decesul pacientului. Este preferabil ca acestea să fie în ambalajul original: blister, în flacoane de sticlă sau plastic.

Farmaciile nu colectează însă termometre cu mercur, măști sau mănuși de unică folosință, echipamente de protecție anti-covid, deșeuri contaminate, seringi, ace de la glucometre și echipamente care conțin substanțe radioactive.

Medicamentele vechi ajung apoi la AMDM, unde sunt distruse prin „metoda tradițională”. Mai exact, se mărunțesc, se prelucrează cu var și ciment, se încapsulează și se duc la groapa de gunoi.

Ar trebui arse, și nu îngropate

La modul ideal, produsele farmaceutice vechi ar trebui să fie colectate în orice farmacie din țară. Pe lângă procedura de colectare, AMDM vrea să schimbe și felul în care acestea sunt distruse.

„Modalitatea pe care o aplicăm acum este învechită și dificilă de realizat din punct de vedere tehnic. Avem nevoie să trecem la metoda prin incinerare, posibilitate care în prezent nu este stipulată prin lege. Asta ar permite colectarea unui volum mult mai mare de medicamente și respectiv, distrugerea lor rapidă și inofensivă”, spune Dragoș Guțu.

Incinerarea ar putea fi efectuată de agenții economici care vor încheia contracte cu AMDM. „Astfel de incineratoare pot fi procurate destul de multe și amplasate în afara orașului de orice agent economic care are o licență specializată. Medicamentele se ard în cuptoare mobile sau staționare, iar datorită filtrelor, fumul nu este răspândit în atmosferă. Aceasta este considerată cea mai inofensivă metodă de distrugere a medicamentelor”, precizează directorul agenției.

Poluează apele și solul

Cu o problemă similară se confruntă și România. Medicamentele expirate sunt colectate de la populație în farmacii în baza unui ordin de ministru, care nu obligă însă farmaciile să le primească. Oamenii sunt deseori refuzați, iar în acest timp poluarea cu deșeuri medicamentoase crește, afectând mediul și oamenii.

Un studiu realizat în România arată că în 65% din apele curgătoare, printre care și Dunărea, nivelul a 14 dintre cele mai comune antibiotice depășește chiar și de 300 de ori limitele maxime admise. Această poluare nu implică doar creșterea rezistenței la antibiotice. Este vorba și despre poluare cu hormoni, citostatice ori antidepresive.

Tratamentul apelor reziduale ar elimina doar în proporție de 60-90% ibuprofenul care ajunge în râuri, în timp ce carbamazepina - un agent antiepileptic - este eliminată într-o proporție mult mai mică.

În Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria predarea medicamentelor expirate la farmacii sau la medicii de familie este obligatorie. În SUA, în fiecare an, pe 27 aprilie, se sărbătorește Ziua Națională de Colectare a Medicamentelor.