Potrivit Infotag, acest lucru se arată într-un comunicat de presă al OSCE, transmite Știri.md.

Prezentând o analiză juridică a modificărilor la Codul audiovizualului al Republicii Moldova, adoptate la începutul lunii noiembrie 2021, reprezentantul OSCE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe modificări.

În special, se recomandă desfiinţarea prevederilor care îl fac pe directorul general al Teleradio-Moldova (TRM) "supus alegerii politice a Parlamentului, inclusiv deciziilor privind numirea, evaluarea performanţei şi demiterea acestuia".

Analiza ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la practica de a prezenta Parlamentului raportul anual al Consiliului audiovizualului, întrucât această practică "nu ar trebui să acorde Parlamentului puterea de a demite membrii Consiliului şi de a schimba unul dintre principalii piloni ai managementului funcţiei publice: independenţa bazată pe mandate pentru membrii organelor de nivel înalt".

"Facem apel autorităţilor să revizuiască cadrul legal privind libertatea de difuzare, pentru a asigura respectarea deplină a acestuia cu standardele internaţionale privind drepturile omului şi cu angajamentele OSCE", a subliniat Ribeiro, exprimându-şi speranţa că această expertiză juridică va servi ca o contribuţie utilă la eforturile de reformare a presei în Republica Moldova.

Modificările la Cod au fost adoptate anul trecut de o majoritate parlamentară pentru a consolida controlul parlamentar asupra radiodifuzorului public Teleradio-Moldova (TRM) şi a organismului de reglementare, Consiliul Audiovizualului. După adoptarea modificărilor, componenţa acestor structuri, precum şi conducerea companiei publice de televiziune şi radio au fost complet schimbate.

Există interesul Rusiei în spațiul postsovietic, pe care Putin vrea să-l controleze sau chiar vrea să-l supună, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Acest interes al Rusiei îl înțelegem, pentru că Rusia a intrat în război cu Georgia în 2008. Rusia s-a aventurat în 2014 în anexarea Crimeei și în incitarea războiului din Donbas. 

Deci, sunt lucruri foarte clare. Când pentru prima dată am înțeles noi că Rusia luptă și va lupta pentru spațiul postsovietic? În 2008, în 2013, atunci când urma să aibă loc Summitul de la Vilnius privind semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a statelor postsovietice. 

Era vorba de Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Imediat au urmat sancțiuni împotriva Republicii Moldova. Putin încearcă să-l convingă pe președintele Armeniei, Sarkisean, să nu semneze acest acord de asociere și mesajul este foarte clar: am înarmat Azerbaidjanul, i-am oferit suficient armament de 1 miliard de dolari”, a detaliat Igor Boțan.

Expertul permanent al proiectului a spus că răspunsul Occidentului în această situație este pe trei paliere. „Statele Unite, la întâlnirea de la Geneva, i-au răspuns Federației Ruse foarte clar, că cerințele acesteia nu pot fi acceptate și au explicat motivele. 

A avut loc întâlnirea ulterior la Bruxelles, în cadrul NATO, unde reprezentanții NATO i-au răspuns Rusiei în aceeași manieră și a avut loc întâlnirea de la Viena, în cadrul OSCE, unde răspunsul a fost practic același. Deci, Federația Rusă a recunoscut că lucrurile nu au evoluat foarte mult și a venit cu acea cerință ca răspunsul la cele două proiecte de tratat, propuse Statelor Unite și NATO, să îl primească în scris, după care Rusia va lua măsuri. 

Ce fel de măsuri, am văzut – răspuns evaziv, poate e vorba de amplasarea armamentului în America Latină, deci lucrurile au intrat pe o pistă fără un conținut foarte clar. Ceea ce vedem cu toții este că părțile se angajează într-un proces de dialog și discuții, iar în această perioadă situația în jurul Ucrainei, care este ținta principală, se agravează și mai mult - manevre militare în Belarus, manevre la hotarele Ucrainei, dislocarea trupelor din Orientul Îndepărtat în preajma Ucrainei. 

Deci, escaladarea acestui conflict și creșterea tensiunilor le avem pe față. În situația în care se află Rusia, ea nu se poate aventura la lucruri foarte globale. Din punct de vedere al resurselor umane, al forței economice, al potențialului tehnologic, Rusia nu cred că se poate aventura într-o conflagrație care depășește spațiul postsovietic. 

Rusia joacă tare în ceea ce privește introducerea strâmbelor între aliații din cadrul NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite și aici joacă foarte puternic. 

Acum, dacă Occidentul spune nu, eu nu exclud că Rusia se poate aventura în Ucraina, iar aventurarea Rusiei în Ucraina ar însemna implicarea Occidentului în ajutorarea Ucrainei, acest moment poate introduce disensiune între liderii europeni”, a subliniat Igor Boțan.

Potrivit expertului, criza de securitate are mai multe dimensiuni, iar una dintre ele este criza energetică, care a lovit Republica Moldova foarte dur. „Criza energetică este, până la o anumită limită, una artificială, creată cu bună-știință, deliberat.

În opinia lui Igor Boțan, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova trebuie să decidă în această situație dacă libertatea, independența într-adevăr valorează pentru ei. „Toată această criză este inspirată cu scopul de a exporta destabilizare în spațiul ex-sovietic. 

Acest lucru trebuie să convingă, potrivit strategilor ruși, ca Occidentul, Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO să lase baltă acest teritoriu. O implicare militară directă din partea Rusiei ar fi o nebunie, pentru că va exista rezistență. Dar destabilizarea internă, aducerea la guvernare a unor forțe pro-rusești, care, chipurile, ulterior, vor prelua puterea și vor contribui la consolidarea fie a spațiului CSI, fie a Uniunii Economice Euroasiatice, asta este ceea de ce are nevoie Federația Rusă. 

Cetățenii trebuie să vadă, dacă se întâmplă acest scenariu, dacă Rusia reușește să convingă Statele Unite, Europa să lase baltă acest teritoriu, pentru ca ea să-l reasimileze, cetățenii trebuie să-și imagineze ce se poate întâmpla. 

Vor cetățenii Republicii Moldova ca să aibă aici, în Republica Moldova, un regim similar cu cel din Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, care pe bandă rulantă, pur și simplu, anihilează toate drepturile cetățenești în folosul unei elite, care este oligarhică, profund coruptă și care controlează acest spațiu?”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Potrivit unui comunicat remis presei, oficialii au discutat despre situația curentă în domeniul relațiilor interetnice din țara noastră, dar și despre cooperarea cu această structură a OSCE, transmite Știri.md.

Șefa statului a menționat că pentru autoritățile Republicii Moldova este prioritară consolidarea societății, astfel încât fiecare cetățean să se simtă sigur, să se bucure de drepturi egale și să știe că are șanse de dezvoltare personală și profesională. 

Un element al coeziunii sociale ar putea fi programele prin care membrii comunităților etnice să învețe limba română, dar și, în paralel, limba lor maternă.

Președinta Maia Sandu a mulțumit OSCE pentru asistența acordată în procesul de elaborare a Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027. 

La fel, ea și-a exprimat convingerea că parteneriatul cu OSCE contribuie la integrarea comunităților culturale, la valorificarea diversității etnice și lingvistice din țara noastră, dar și la promovarea unei societăți unite.

Surse diplomatice au declarat pentru Agenția Anadolu că Ankara face eforturi pentru a reduce tensiunea la granița dintre Ucraina și Rusia, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

Discuțiile cu privire la desfășurarea următoarei runde a Grupului de contact trilateral la Istanbul continuă, au declarat sursele sub rezerva anonimatului.

Nu au precizat nicio dată a posibilei întâlniri, dar s-a menționat că atât Rusia, cât și Ucraina sunt favorabile unui rol de mediator al Turciei, țară membră NATO.

Forțele ruse au intrat în Peninsula Crimeea în februarie 2014. Turcia consideră anexarea ilegală, pe aceeași poziție cu NATO, ONU, SUA și UE.

Potrivit ONU, luptele dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii proruși din regiunea Donbas din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 13.000 de persoane din 2014.

Dialogul dintre Rusia și SUA, NATO va fi decisiv privind tensiunile, a declarat ministrul de Externe al Turciei.

„Tensiunile sunt în creștere și sunt grave. Ne vom continua contactele. Scopul este reducerea tensiunilor", a declarat Mevlut Cavusoglu, după o reuniune a Cabinetului în capitala Ankara.

Rusia nu pare interesată de trilaterală

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând inițiativa președintelui turc, a menționat că locul organizării contactelor propuse la nivel superior este o problemă secundară și că au mai existat oferte de la țări NATO, cum e și Turcia.

„Cel mai important lucru este să convingem Ucraina să facă ce trebuie”, a subliniat el.

În timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, sosea la Berlin pentru o nouă rundă de discuții cu aliații europeni, fotografii din satelit făcute la 19 ianuarie arată o acumulare masivă a armatei ruse și exerciții care au loc lângă granița cu Ucraina, ceea ce pare a fi „un preludiu al unei invazii”.

O imagine din satelit arată vehicule militare rusești acoperite de zăpada proaspăt căzută, parcate în Ielnia, Rusia, la 19 ianuarie.

Ielnia se află în regiunea Smolensk, nord-vest, a Rusiei, la 120 de kilometri de granița cu Belarus și la 260 de kilometri de Ucraina.

Oleg Serebrian a fost felicitat cu nominalizarea în funcție, transmite Știri.md.

În cadrul dialogului a fost exprimată disponibilitatea menținerii unei conlucrări productive, inclusiv în cooperarea cu Președinția în exercițiu polonă a OSCE exercitată în anul 2022, având la bază prioritățile trasate și necesitatea promovării procesului de reglementare transnistreană.

Totodată, a fost evidențiată necesitatea desfășurării unui dialog constructiv în formatele de negocieri existente, în vederea identificării unor soluții viabile, care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Oficialii au vorbit despre evoluțiile curente în procesul de reglementare a conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, transmite Știri.md.

„Am salutat agenda de acțiuni a președintelui în exercițiu al OSCE, ministrului Afacerilor Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, care vizează țara noastră”, a spus ministrul Nicu Popescu. 

Totodată, în cadrul discuției, vicepremierul a exprimat poziția consecventă a Republicii Moldova în legătură cu necesitatea retragerii și distrugerii transparente a munițiilor ruse de la Cobasna, precum și a reiterat îngrijorările autorităților de la Chișinău în legătură cu încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Într-un discurs adresat reprezentanţilor celor 57 de ţări membre ale celei mai mari organizaţii de securitate din regiune, fără a numi Rusia, Rau a menţionat tensiunile din Ucraina, Georgia, Armenia şi Republica Moldova, toate ţări cu conflicte active sau îngheţate în care se presupune că este implicată şi Moscova, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

"Pare că riscul unui război în regiunea OSCE este acum mai mare decât oricând în ultimii 30 de ani", a spus el.

"De mai multe săptămâni, ne confruntăm cu perspectiva unei escaladări militare majore în estul Europei", a atras atenţia şeful diplomaţiei poloneze.

OSCE monitorizează conflictul dintre forţele guvernamentale ucrainene şi separatişti susţinuţi de Rusia în zonele Doneţk şi Lugansk, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

La începutul acestei săptămâni, sub medierea Franţei şi Germaniei, părţile au convenit să se angajeze din nou la o încetare a focului atinsă în urmă cu un an şi jumătate dar apoi încălcată în mod repetat.

Misiunea de monitorizare a OSCE a raportat 173 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 156 de explozii în Doneţk. Au fost 84 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 45 de explozii în Lugansk. Datele se referă la ziua de joi.

Armata ucraineană a declarat sâmbătă dimineaţă că separatiştii au violat încetarea focului de cinci ori în ziua precedentă şi că un soldat a fost rănit.

Încălcările sugerează că conflictul izbucnit în 2014 nu se calmează, în ciuda ultimului efort diplomatic.

Naţiunile Unite estimează că peste 13.000 de persoane au murit până acum.

Timp de mai multe săptămâni, rapoarte despre presupuse pregătiri ruseşti pentru o invazie armată a Ucrainei au provocat îngrijorare. Rusia a negat planificarea unor astfel de acţiuni.

Potrivit agenţiei Interfax, armata rusă a anunţat sâmbătă că 1.000 de soldaţi cu tancuri şi elicoptere au efectuat manevre lângă Voronej, la graniţa cu Ucraina.

Potrivit Infotag, posturile au fost sancţionate cu amenzi de 10.000 de lei şi 12.000 de lei, transmite Știri.md.

CA a efectuat monitorizarea la solicitarea vicepreşedintelui Consiliului, Aneta Gonţa, care a cerut să se verifice modul în care posturile de televiziune au reflectat cazul de asasinat din Băcioi, mediatizat weekendul trecut.

Astfel, s-a dovedit că ambele posturi TV au difuzat de mai multe ori un videoclip cu scene ale uciderii unei persoane, fără editare şi cenzurare.

Totodată, pe filmuleţul de la camera de supraveghere s-a văzut cum o persoană a fost împuşcată dintr-un pistol.

Imaginea a fost clară, posturile de televiziune neîndeplinind cerinţele, conform cărora, în astfel de cazuri, este necesară "înceţoşarea" (blurarea) feţei.

Subiectul despre această crimă din 19 decembrie a fost difuzat de cinci posturi TV: Moldova 1, Moldova 2, Publika TV, TVR Moldova şi Pro TV Chișinău.

Celelalte canale de televiziune fie nu au avut ştiri în acea zi, fie nu au relatat despre crimă.

Pro TV Chișinău a difuzat videoclipurile cu crima de patru ori, iar TVR Moldova - de două ori.

Pro TV Chișinău a evidenţiat subiectul respectiv pe site-ul său web. Restul posturilor TV au prezentat cazul blurând chipurile persoanelor din filmare.

Crima a avut loc în urma unui conflict iscat în timpul unei petreceri. Proprietarul casei l-a scos pe unul dintre oaspeţi afară şi l-a împuşcat de şase ori dintr-o armă.

Această declarație, care a fost înmânată tuturor statelor membre ale OSCE, include atenționări cu privire la capacitățile insuficiente ale Misiunii OSCE în Republica Moldova privind reglementarea conflictului transnistrean, transmite Știri.md.

Documentul mai menționează că analiza corectă a conflictului, inclusiv analiza părților interesate, este de o importanță capitală pentru rezolvarea eficientă a oricărui conflict.

Dacă analiza este una eronată, atunci procesele construite pe baza ei sunt ineficiente.

În special, o parte în conflict nu ar trebui să acționeze în același timp ca un mediator sau ca un agent de menținere a păcii.

Acest lucru este ilustrat, în mod specific, de un rol ambiguu al Federației Ruse în mai multe conflicte.

În timp ce formatul transnistrean include Rusia ca una dintre părțile de negociere, Rusia se percepe ca un mediator în discuțiile cu ceilalți parteneri, provocând de fapt un impas în negocieri.

Același lucru este valabil și pentru formatul 5+2 al procesului de reglementare transnistreană în care Rusia și-a impus rolul de menținere a păcii și de mediere, blocând progresul în soluționarea conflictului de mulți ani.

Documentul în cauză s-a adresat guvernelor statelor participante OSCE care s-au adunat la Stockholm pentru reuniunea din acest an a Consiliului Ministerial și Consiliului Permanent din 2-3 decembrie, precum și organismelor și instituțiilor politice OSCE, inclusiv pentru președinția OSCE din acest an și cele viitoare, Înaltului Comisar OSCE pentru minorități naționale, reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, Adunării Parlamentare a OSCE, secretarului general OSCE, Secretariatului OSCE și operațiunilor OSCE pe teren.

Asociația Promo-LEX este membră fondatoare a acestei Platforme, alături de alte zeci de organizații.

Autoritățile constituționale se declară îngrijorate de „comportamentul din ultima perioadă a Tiraspolului, care într-o manieră bizară se abate de la formatul stabilit de purtare a corespondenței între cele două maluri ale Nistrului”, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Necesitatea respectării formatelor de dialog neutre între Chișinău și Tiraspol a fost reiterată la întrevederea dintre șeful Biroului Politici de Reintegrare, Alin Gvidiani, și șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch.

În cadrul discuțiilor s-a menționat că partea moldovenească rămâne în așteptarea unor date concrete din partea Tiraspolului care, din motive neclare, a contramandat mai multe ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale. Or, acestea fusese propuse de către Chișinău să aibă loc pe parcursul lunii decembrie.

Chișinăul precizează că Tiraspol remite sesizări directe în adresa instituțiilor naționale de profil, care sunt nedumerite în acest sens. Autoritățile au solicitat intervenția promptă a Misiunii OSCE în vederea convingerii Tiraspolului de a se reîntoarce pe calea cea corectă, a reveni în platformele de comunicare agreate anterior.

Șeful Biroului a mulțumit pentru contribuția productivă și facilitarea de către OSCE a procesului de definitivare și de atingere a consensului pe textul Declarației Consiliului Ministerial al OSCE cu privire la procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, care a fost aprobată pe 3 decembrie curent la Stockholm. Și anume, cu reconfirmarea sprijinului ferm pentru soluționarea conflictului transnistrean în parametrii suveranității și unității teritoriale a Republicii Moldova, în limitele frontierelor sale recunoscute de comunitatea internațională.

Într-un comunicat de presă al Biroului Politici de Reintegrare se precizează că la întrevedere s-a menționat deplina deschidere pentru a avea o conlucrare constructivă pe filiera procesului de reglementare sub egida Președinției în exercițiu polone a OSCE din anul 2022. În comun cu autoritățile Republicii Moldova, urmează a fi coordonate și trasate prioritățile și obiective de activitate viabile.