Old Chișinău în imagini: Cele mai vechi case din oraș

Într-o descriere destul de detaliată a orașului nostru, el a menționat câteva clădiri remarcabile: 

„Străzile din Chișinău, ca și peste tot, sunt definite de casele albe, care nu se deosebesc cu nimic una de alta, crescând ca ciupercile. Aceasta exprimare, în cazul de față, nu este exagerată, deoarece construcțiile chiar cresc vizibil. Am întâlnit doar câteva case vechi, cât de cât originale, jumătate din lemn, cu balustradă și pridvor, cu acoperișuri înalte și scări în afară, cu obloane înălțate care țin umbră, sub care ședeau cu picioarele încrucișate grecii, bulgarii și moldovenii, fumând în voie tabac.

Dar numărul acestor case, cu fațade artistice, plăcute și interesante unui călător, scade treptat: trebuie să le cauți bine, dar curând va fi imposibil să le mai găsim. În schimbul lor vor fi construite cutii mari,  care se numesc case de piatră frumoase, care, ar trebui să fie frumoase pentru că sunt netede și albe. Cele vechi, probabil, sunt sortite demolării”.

Descrierea este foarte curioasă, dar chișinăuianului de azi nu-i poate aminti de nimic, acesta nu a văzut asemenea case nicăieri în acest oraș, scrie altfel.md.

Dar, să încercăm să înțelegem ce l-a interesat pe Kraszewski în Chișinău.

Un caz, care s-a întâmplat cu o sută de ani mai târziu după vizita scriitorului polonez la Chișinău, ar putea să ne ajute să înțelegem acest lucru. În 1931, a fost publicat un articol al istoricului român Petre Constantinescu-Iași „Cele mai vechi case din Chișinău”. După cum reiese chiar din titlul acestui articol, autorul studiază cele mai vechi case ale orașului nostru, în special – exact cele descrise în 1843 de către Jozef Ignacy Kraszewski.

Petre Constantinescu-Iași a atribuit apariția acestor case perioadei imediat următoare războiului ruso-turc din 1787-1791 și primilor ani după anexarea Basarabiei către Rusia. În acel război, orașul Chinșinău a suferit mai mult decât alte localități. Fiind distrus aproape complet, orașul a fost surprins de scriitorul polonez în faza când renăștea din cenușă.

Și datorită faptului că articolul a fost bogat ilustrat, astăzi putem vedea cum arată aceste case.

Merită de remarcat că în momentul când au fost fotografiate, casele aveau cu mult peste 100 de ani, toate erau situate în orașul vechi și de jos, fiind locuințele celor mai bogați rezidenți de la Chișinău. Aceste case nu au fost îngrijite corespunzător de foarte mult timp, așa că în fotografii acestea arată destul de ponosite.

La momentul publicării articolului istoricului Petre Constantinescu-Iași, adică la începutul anilor 1930, cel mai bine se păstrase casa Zagorodnîi, situată pe strada Ogorodnaia 72, acum, acest loc se află fie pe strada Grădinilor actuală, fie pe strada Albișoara.

Pe exemplul acestei clădiri putem afla despre aspectul tipic al caselor asemănătoare acesteia:

Casa Zagorodnîi a stat cel puțin până în 1959, când au fost făcute următoarele fotografii:

Detaliile distinctive ale acestor case vechi au fost stâlpii din lemn sculptați:

După cum puteți vedea, unele dintre casele care au atras rivirile călătorilor au rezistat, cel puțin până la sfârșitul anului 1959. Acum, în Chișinău nu a mai rămas nici o clădire din cele enumărate mai sus care, ar fi fost o atracție, poate și una mică de tot, dar care avea să ne amintească de vremurile de altădată.

Asta este casa pe care Petre Constantinescu-Iași a numit-o casa Bulgaru (aparținând familiei Jelescu), iar din ea a rămas puțin care să reamintească despre ceea ce a fost odată aici:

S-a întâmplat și ceea ce a prezis Jozef Ignacy Kraszewski: „numărul acestor case, cu fațade artistice, plăcute și interesante unui călător scade treptat: trebuie să le cauți bine, dar curând va fi imposibil să le mai găsim. În schimbul lor vor fi construite cutii mari”.