O jurnalistă din Moldova, plătită de o fundație rusă sancționată de UE

Potrivit documentelor consultate de jurnaliștii de la Rise.md, sprijinul financiar a fost acordat pentru gestionarea site-ului sobes.md – o platformă de informare în limba rusă despre drepturi sociale și servicii publice. Fondurile au fost cerute în martie 2023, printr-un e-mail adresat Pravfond, iar o nouă solicitare, în valoare de 18.000 de euro, a fost trimisă în 2024 pentru articole și podcasturi pe teme sociale și juridice, transmite Știri.md.

Mai mult, în aprilie 2025, un proces-verbal al Consiliului de administrație Pravfond arată că Elenei Pahomova i-a fost aprobată o subvenție suplimentară de 24.500 de euro pentru activitatea sobes.md până la sfârșitul anului.

Elena Pahomova are o experiență de 27 de ani în media. Ea a fost redactoare-șefă la televiziunea separatistă Pervîy Pridnestrovski, a activat la Publika TV și la NTV Moldova, iar în perioada mandatului lui Igor Dodon a fost decorată cu ordinul „Gloria Muncii”. Tot Dodon a numit-o în fruntea Comisiei mass-media din cadrul Consiliului societății civile.

Pe lângă distincțiile de stat moldovenești, Pahomova a primit o medalie comemorativă și o diplomă semnată de Vladimir Putin, pentru activitatea ei de coordonare a traducerii documentelor Comisiei pentru Situații Excepționale în perioada pandemiei.

Datele oficiale arată că în 2023, Pahomova era purtătoare de cuvânt la Moldovatransgaz SRL, iar până la finalul lui 2024 a activat la Flacără Albastră SRL – ambele companii deținute integral de Moldovagaz.

Pe site-ul sobes.md și pe canalul de Telegram asociat (339 abonați), Pahomova publică informații despre servicii publice, beneficii sociale, comunicate traduse și opinii despre actualitatea politico-socială. Un alt canal gestionat de ea are circa 4.000 de abonați.

Într-o postare recentă, jurnalista a criticat Ministerul Educației și Cercetării pentru difuzarea în școli a documentarului „Siberia din oase”, pe care l-a numit „film de propagandă despre deportări”. În altă postare, se întreba dacă deportații merită statutul de victime: „Se poate, în sfârșit, o listă clară cu cine, de ce, câți au murit și din ce cauze?”.

O investigație OCCRP arată că Pravfond a continuat să opereze prin metode alternative: contrabandă cu numerar, conturi bancare ale rudelor sau partenerilor din afara UE, plăți prin Dubai, Panama și chiar criptomonede. Ambasadele ruse au fost uneori implicate în facilitarea acestor transferuri.

„Până acum, am reușit să rezolvăm problemele în fiecare caz specific”, se arată într-un raport intern Pravfond trimis Ministerului rus de Externe.

Contactată de jurnaliștii de la Rise.md, Pahomova nu a negat că a primit bani de la Pravfond, dar a menționat că: „Nu reușesc să urmăresc toate sancțiunile internaționale”.

Totuși, ea nu a răspuns dacă a declarat aceste sume la FISC și nici dacă a fost contactată de autorități, menționând că nu poate deschide conturi bancare în Moldova: „De vreo patru ani tot depun cereri. Poate m-aș implica mai activ îndomeniul drepturilor omului dacă aș avea un cont bancar”.

Din 2023, Pahomova este angajată în calitate de corespondentă la sucursala din Moldova a Rossiya Segodnya, care deține Sputnik Moldova. Deși site-ul a fost blocat de SIS, filiala și-a continuat activitatea.

Tot în 2023, Pahomova a deschis o școală de comunicare la Centrul Rus de Cultură din Chișinău, închis ulterior de autorități pe fondul riscurilor de securitate.

„Apreciem limba rusă, dar atunci când un centru activează într-un mod care subminează statalitatea, autoritățile sunt nevoite să intervină”, a declarat atunci ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi.

Avocatul Vadim Vieru atenționează că acceptarea fondurilor de la entități sancționate presupune riscuri, inclusiv blocarea conturilor și verificări riguroase din partea autorităților.

Citește întreaga investigație pe rise.md.