Nutriționist: Laptele crud sau care nu e tratat termic conține bacterii
Anterior, pe rafturile magazinelor puteai vedea lapte cu două tipuri de procesare: sterilizat și pasteurizat. În zilele noastre, oamenii văd adesea inscripția „UHT” pe pungile de lapte.
Este important să cunoști ce este această nouă metodă de procesare, cum afectează gustul, prospețimea și beneficiile laptelui. Iată de ce am discutat mai multe la acest subiect cu Olga Cara, medic epidemiolog-nutriționist, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.
„Consumatorii sunt obișnuiți cu mai multe tipuri de lapte din comerț, cele mai accesibile și des întâlnite pe rafturi sunt laptele UHT și cel pasteurizat. Chiar dacă, în esență, uzual pentru publicul larg înseamnă cam același lucru, procesul tehnologic și modificările nutriționale, termenul de valabilitate le determină câteva diferențe semnificative. Laptele crud, sau laptele care nu a fost tratat termic, poate conține bacterii dăunătoare, cum ar fi salmonela, E.coli și bruceloza, care pot cauza boli”, informează Olga Cara.
Conform actelor reglementative și standardelor internaționale și naționale, este interzisă vânzarea și consumul laptelui crud. Consumul laptelui pasteurizat sau UHT este mai sigur din punct de vedere bacteriologic și au drept scop de a mări termenul de valabilitate, informează Olga Cara.
„În procesul de pasteurizare, laptele este încălzit la o temperatură între 55 și 75 ºC timp de 17 secunde. Acest proces ajută la eliminarea bacteriilor patogene, menținând calitatea și proprietățile produsului. În acest fel, flora naturală a produsului rămâne intactă. Această floră este capabilă să modifice laptele într-o perioadă scurtă de timp. Se recomandă să păstrați produsul la rece chiar dacă recipientul nu a fost deschis. Laptele pasteurizat este supus unui proces în care microorganismele patogene sunt eliminate fără a afecta calitatea și proprietățile produsului”, adaugă nutriționista.
„Laptele UHT (Ultra-High Temperature) este un tip de lapte care a fost tratat termic la temperaturi foarte înalte, de obicei între 135-150 de grade Celsius, timp de câteva secunde, pentru a distruge toate microorganismele prezente în el, ulterior este răcit rapid și ambalat în Tetra Pack.. În acest proces este posibilă modificarea calității nutriționale a alimentelor. Laptele UHT are o durată mai lungă de păstrare decât laptele pasteurizat, însă poate avea un gust și o textură diferite de cele ale laptelui pasteurizat, deoarece procesul de tratare termic la temperaturi foarte înalte poate afecta calitățile organoleptice ale acestuia. Data de expirare a laptelui pasteurizat este de 4 zile de la ambalare, în timp ce laptele UHT se păstrează luni întregi”, menționează Olga Cara.
Cum influențează sterilizarea sau temperatura înaltă asupra proprietăților nutriționale ale laptelui?
„În timpul pasteurizării, nu există modificări nutriționale. În timpul depozitării, poate există o pierdere de vitamine fotosensibile, cum ar fi vitamina A sau riboflavina. În cazul laptelui UHT, modificări se atestă pe fundalul unui tratament termic mai agresiv, există pierderi de vitamine. Există niveluri mai scăzute de acid ascorbic și vitaminele B1 și B12. În timpul depozitării prelungite, poate exista o pierdere a altor vitamine, cum ar fi vitaminele A și B6. Proteinele și aminoacizii nu vor suferi schimbări. În ultimii ani, a fost studiată influența consumului de lapte UHT asupra microflorei intestinale. Nu au fost găsite efecte semnificative”, a mai spus ea.