main logo
2315

Nivelul apei din râul Nistru a scăzut. Ce spun autoritățile și experții

Nivelul apei în râul Nistru, principala sursă de apă potabilă pentru Republica Moldova, a scăzut semnificativ în ultimele luni, ca urmare a unei combinații de factori critici: seceta prelungită, lipsa precipitațiilor în Carpații de unde izvorăște râul, diminuarea rezervei de zăpadă din această iarnă, dar și utilizarea intensivă a apelor de către Ucraina pentru producerea energiei electrice în contextul războiului.

Nivelul apei din râul Nistru a scăzut. Ce spun autoritățile și experțiiImagine simbol

Pe lângă scăderea nivelului apei, poluarea rămâne o altă amenințare majoră pentru ecosistemul Nistrului, avertizează autoritățile și experții în domeniu. În prezent, debitul Nistrului este de 119 metri cubi pe secundă, cu doi metri mai puțin decât nivelul optim, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

Potrivit directorului adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, situația hidrologică s-a degradat constant din cauza precipitațiilor insuficiente în munți, dar și a cererii crescute de apă în Ucraina, folosită pentru generarea de electricitate după distrugerile masive suferite de infrastructura energetică a țării în urma bombardamentelor rusești.

„Este nevoie de o colaborare constantă între Moldova și Ucraina pentru a proteja râul Nistru și pentru a implica și populația în combaterea poluării. Trebuie să luăm o decizie clară cu privire la viitorul construcțiilor hidrotehnice. Obiectivul nostru trebuie să fie revitalizarea și aducerea râurilor la o stare cât mai apropiată de cea naturală”, a precizat Cazacu.

Președintele Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde, deputatul Valeriu Muduc, a subliniat că 70% din apa utilizată în Republica Moldova provine din Nistru, iar Chișinăul este alimentat în proporție de 90% din acest râu.

„Acest subiect este gestionat la nivel guvernamental și trebuie abordat cu maximă eficiență. Este esențial să garantăm calitatea apei și capacitatea râului de a se curăța natural de poluanți”, a declarat Muduc.

El a mai menționat că Moldova are legi bune în domeniul protecției apelor, compatibile într-o oarecare măsură cu legislația UE, însă aplicarea lor necesită o monitorizare mai strictă.

Pe lângă secetă și intervențiile umane în regimul de scurgere al râului, poluarea reprezintă o amenințare serioasă. Elena Culighin, președintele Centrului Național de Mediu, atrage atenția că lipsa sistemelor centralizate de canalizare în satele mici contribuie masiv la poluarea apelor. Deșeurile menajere și apele uzate ajung direct în râuri sau în subbazinul Nistrului, agravând deteriorarea calității apei.

„Deși avem stații de epurare, unele funcționale, altele parțial sau deloc, realitatea este că multe localități nu beneficiază de soluții sigure pentru tratarea apelor uzate. Este urgentă reabilitarea sistemelor de epurare pentru a proteja resursele existente”, a subliniat Elena Culighin.

În ceea ce privește intenția autorităților ucrainene de a construi șase hidrocentrale pe cursul Nistrului, Ilia Trombițchi, doctor în științe biologice și director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-TIRAS”, a menționat că, pentru moment, Kievul pare să fi renunțat la aceste planuri.

Totuși, acumulările de apă în lacul de acumulare Dnestrovsk sunt lente, nivelul ajungând la 119,58 metri cubi pe secundă. În același timp, debitul în cursul inferior al râului rămâne scăzut, în jur de 100 m3/s, iar ploile așteptate în zona superioară a bazinului nu vor schimba semnificativ situația în partea moldovenească, decât dacă autoritățile energetice ucrainene decid să mărească artificial debitul prin deversări.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării