Natura sub cod roşu: Aerul din Chişinău devine tot mai toxic

O spun experţi de mediu, care confirmă că aerul din Chişinău a ajuns într-atât de toxic din cauza gazelor de eşapament care  depăşesc norma admisă de peste 2.000 de ori, transmite Știri.md cu referire la Tvrmoldova.md.

Autorităţile recunosc că fenomenul de ploi acide se înregistrează tot mai des, iar smogul este tot mai prezent deasupra oraşului. 

De vină este numărul prea mare de automobile dar şi pentru că la Chişinău, una dintre cele mai verzi capitale, s-au pierdut, în ultimii ani, 500 de hectare de zone verzi în schimbul haosului imobiliar.

Aşa arată poluarea, care nu poate fi observată cu ochiul liber, însă lasă urme în organismul nostru. 

Buletinul calităţii aerului din luna iunie, arată că aldehida formică, adică gazul de eşapament, a înregistrat o valoare în aer de 6,4 de miligrame pe metru pătrat, în timp ce norma este de doar 0,003. 

O depăşire de 2100 de ori. Doar în luna iunie am respirat 24 de zile din 30, aer toxic cu depăşiri de sute de ori la dioxid de azot, fenol şi monoxid de azot.

Valentina Țapeș, specialist, Agenţia de Mediu: „Înainte dacă se diferenţeau zonele din oraş la capitolul poluare, acum avem toate sectoarele poluate, deoarece avem un trafic foarte intens. În ultimii 10 ani nivelul ridicat de poluare a aerului se datorează doar transportului."

Specialiştii de la Agenţia de Mediu recunosc că aerul din Chişinău devine tot mai toxic. 

Asta în timp ce avem o strategie de mediu unde este scris că aerul va fi mai curat cu 25 la sută, din 2014 până în 2023. Însă datele Agenţiei de Mediu ne arată că, de fapt, s-a întâmplat exact invers.

Valentina Țapeș, specialist, Agenţia de Mediu:

„ – Strategia de mediu a fost pusă în aplicare la aproape 7 ani după publicare?

– Ăăă, nu, putem să finisăm. Se poate eu aici să nu intervin."

În 2017 am înregistrat un record de emisii de CO2, monitorizat în ultimii 20 de ani. Atunci, în aer au ajuns aproape 300 de mii de tone de poluanţi. 

În 2018, cantitatea emisiilor din transport a fost de aproape 200 de mii de tone de poluanţi, cu 9% mai mult decît în 2014. 

Am cerut părerea secretarului de stat pe Mediu, însă surpriză - funcţionarul nu ştie nimic.

Maxim Popov, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Agriculturii şi Mediului:  "La ce vă referiţi ce fel de aer, aer atmosferic. Poluat, nepoluat. Nu cunosc datele, de aia am şi solicitat să mi se aducă analizele."

Secretarul de stat pe domeniul Mediului are mai mult de jumătate de an de când este pus în funcţie şi ar fi trebuit să ştie măcar ce aer respiră. 

Ba mai mult, Maxim Popov susţine că depăşirile se datorează agenţilor economici cu uzine, în timp ce datele Agenţiei de Mediu arată clar că, pentru anul 2018, 93% din poluare s-a datorat transportului auto.

Maxim Popov, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Agriculturii şi Mediului: "Ştiu că avem depăşiri, e din vina agenţilor economici. Noi avem încălcări din partea agenţilor economici."

Iuliana Cantaragiu, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Sursa principală a aerului este transportul."  

Secretarul de stat responsabil de Mediu nu ştie nici că practic nu există o reţea de măsurare a calităţii aerului în Republica Moldova. 

Avem câteva staţii de control, moştenite de prin anii 80, în Chişinău şi Bălţi, ia una la Leova pentru a măsura aerul transfrontalier. 

Aşa că ştim ce aer inspirăm în doar trei localităţi din cele peste 900. Grav este că singurul laborator responsabil de expertizele de aer funcţionează fără acreditare de câţiva ani. Şi nu există niciun laborator mobil.

Maxim Popov, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Agriculturii şi Mediului:

- Cunoaşteţi că calitatea aerului poate fi măsurată doar la Bălţi şi Chişinău.

- S-a măsurat la Ţînţăreni.

- Eu vorbesc de restul ţării.

- La Ţînţăreni s-a deplasat laboratorul.

- Agenţia spune că nu are niciun laborator mobil.

- Urmează să vedem, păi dvs. ce propuneţi."

Datele din laborator ne arată că oraşul Chişinău este cel mai poluat din Republica Moldova. 

În luna iunie s-a înregistrat cel mai înalt nivel de poluare a aerului din acest an. Indicele standard maxim admisibil este de mai puţin de 10, însă acum două luni, indicele a fost de 10,5. Lucru recunoscut şi de cel de la cârma primăriei.

Ion Ceban, primar general, Chişinău: "Calitatea aerului este cu multe depăşiri în Chişinău."

De vină este numărul mare de automobile, care, în curând, nu vor mai încăpea pe străzile Chişinăului. Dar şi mijloacele de transport public municipal, învechite şi numai bune de dat la fier vechi. 

Primarul, care în curând împlineşte un an de mandat, dă vină în continuare pe fostele conduceri şi ne oferă soluţiile din campania electorală. Pe care ar fi trebuit să le pună deja în practică.

Ion Ceban, primar general, Chişinău: „- Fluidizarea traficului, restricţionarea accesului în centru şi centura de Chişinău.Cu regret nu s-a făcut nimic ani buni şi trebuie mai întâi să reparăm apoi să facem nou.

– Din soluţiie propuse care au fost începute?

– Toate, şi zonele verzi şi transport public şi bandă pentru transport."

Ecologiştii susţin că aerul din Chişinău ar fi mai bun, dacă suprafaţa de împădurire din oraş ar creşte, în loc să scadă, cum se întâmplă în ultimii ani.

Ion Ceban, primar general, Chişinău: „– Suprafaţa de împădurire a Chişinăului s-a redus cu 500 de hectare. Au dat terenuri sub masă. Acum scoatem la licitaţie 7-8 terenuri, înainte se dădeau câte 700 la o şedinţă."

Specialiştii susţin că aproape jumătate din numărul de automobilele din Republica Moldova sunt concentrate pe străzile din Chişinău. 

Datele arată că, de la an la an, sunt importate tot mai multe rable. În 2018 au intrat în Republica Moldova cu aproape şapte mii de automobile mai mult decât în anul precedent. 

Emisiile calculate pentru întreg ciclul de viaţă al maşinii indică o amprentă de peste 42 de tone de CO2 pentru o masina diesel şi de 39 tone pentru o maşină pe benzină. 

Iar actualul Parlament, în loc să încurajeze importul automobilelor prietenoase cu mediul, prin scutirea de taxe, a făcut exact invers. 

Au anulat scutirea de 50 la sută pentru maşinile hibrid.  

Alecu Reniță, ecologist: „Aerul îl respiră toţi indiferent de simpatii politice."

Pentru că automobilele electrice sunt scumpe, însă tinerii îşi doresc un aer curat, prin Chişinău observăm tot mai des trotinete, biciclete sau alte dipozitive electrice.

Oleg Artene: „Mă numesc Oleg şi merg pe monociclu de un an şi ceva."

Iar astfel de exemple, cu părere de rău, le observăm doar la generaţiile tinere. Ele conştientizează ce dezastru ecologic moştenesc de la actuala conducere, care pare că nu dă doi bani pe problemele de mediu.

Oleg Artene: "Am trecut pe roată electrică din principii ecologice şi sper că maşina va fi electrică. Cu modelul dat de monociclu eu circul la 25 de km poe oră, de la Telcentru până în centru ajung în 22 de minute."

Tânărul recunoaşte că alterntiva eco pe două sau o singură roată, în Chişinău, este o adevărată aventură. Lipsesc trotuarele amenajate, pistele amenajate, iar pe şosea e haos. Chiar şi aşa, nu renunţă la un mediu sănătos doar pentru comoditatea de a avea o maşină.

Oleg Artene: "Aerul este destul de poluat în Chişinău în orele de vârf se simte mirosul de gaze."

Poluat este şi oraşul Bălţi, însă mai puţin decât Chişinăul. Acolo, poluarea este cu o clasă mai mică decât în capitală. 

Grav este că nu avem impuse norme de emisii la unităţile de transport, în condiţiile în care Agenţia de Mediu susţine că 90 la sută din poluarea aerului se datorează autovehiculelor. 

În plus, 60 la sută dintre mijloacele de transport public au  un termen de exploatare depăşit.  20% dintre acestea au peste jumătate de secol vechime.

Iuliana Cantaragiu, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu:  "Respectiv nu putem vorbi despre respectarea emisiilor acolo. Nr.  de transport public este foarte învechit. Ar trebui autoprităţile să vină cu un program de stat ca să înlocuiască aceste unităţi cum era bine cunoscuta – rabla în România."

Ecologiştii susţin că filtrul care captează emisiile de la eşapamentul maşinii este pur şi simplu este aruncat la gunoi după ce a fost consumat. Nimeni nu-şi bate capul să înlocuiască.

Iuliana Cantaragiu, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Mecanicii argumentează că la noi nu se verifică, ci doar în UE, respectiv pentru ce să cheltui 200 de euro pe piesa asta. Când tu poţi cu bani mai puţini să găseşti soluţii mai simple. Dar toate astea se reflectă în aer, catalizatorul nu captează noxele, ele toate se elemină în aer şi de asta avem aşa aer poluat în în Chişinău şi Bălţi. "

Restul de 10 procente din poluarea mediului aparţine agenţilor economici. Acum, în Republica Moldova, sunt înregistrate 5793 întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic şi 3.252 de cazangerii sau centrale termoelectrice. 

Iar unde nu sunt automobile, basarabenii au grijă să nu lase aerul curat. Poluează atmosfera cu tot felul de deşeuri pe care le ard pe unde apucă.

Alecu Reniță, ecologist: "În teritoriu situaţia e diferită, mai puţine maşini, dar intră în joc obiceiul prost de a da foc la resturi vegetale."

În legea privind calitatea aerului din Republica Moldova este scris că mortalitatea populaţiei prin boli ale aparatului respirator a crescut în ultimii ani din cauza poluării aerului. 

De la 18 procente în 2012, la 28 la sută în 2012, raportat la 100 de mii de cetăţeni. Şi asta doar în Chişinău.

Iuliana Cantaragiu, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Este un domeniu care un este deloc abordat. Care este motivul nu ştiu, dar poate nu este o prioritate."

Un nou studiu despre noul coronavirus arată ca cel mai mare risc de deces este ce la persoanelor care respiră aer poluat.