Mărturie: Declarația de Suveranitate, votată de deputați de pe ambele maluri
Declarația de Suveranitate, adoptată pe 23 iunie 1990, a fost votată de legislatori aleși în circumscripțiile de pe ambele maluri ale Nistrului și a reprezentat un pas esențial către obținerea independenței Republicii Moldova, a declarat Gheorghe Cîrlan, unul dintre deputații care a votat acest document, în cadrul ediției speciale dedicate Zilei Suveranității, difuzată la Moldova 1.

„Prin declarația din 1990, din 23 iunie, care a fost votată nominal de către deputați, s-au pus și bazele statului moldovenesc modern, contemporan. Cred că documentul este parte componentă a Declarației de Independență, adoptată în 1991, pe 27 august(...) Vreau să accentuez un lucru foarte important – Declarația a fost votată de către deputați aleși în circumscripții nominale, inclusiv din partea stângă a Nistrului. Prin aceasta văd supremația documentului istoric”, a subliniat fostul parlamentar, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
În opinia fostului deputat Gheorghe Cîrlan, suveranitatea Republicii Moldova rămâne un subiect actual, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, iar orientarea clară spre Uniunea Europeană nu slăbește, ci întărește suveranitatea Republicii Moldova.
„Dacă vorbim despre suveranitatea Republicii Moldova, totul depinde de modul în care vom vota la alegerile din 28 septembrie, anul acesta. Se va vota cursul proeuropean, adică integrarea europeană - va crește nivelul de trai, va exista o dezvoltare progresistă și rapidă a economiei. Suveranitatea va căpăta mai multe garanții din punctul de vedere al dezvoltării Republicii Moldova, al societății. Astfel, suveranitatea noastră, în lumea statelor europene, în lumea occidentală, nu doar că se va întări, dar se va consolida și va deveni o societate dezvoltată”, a concluzionat Gheorghe Cîrlan.
Și analistul politic Nicolae Negru afirmă că spiritul suveranității și al libertății trebuie apărat cu fermitate, mai ales în prezent, când R. Moldova se află într-un alt moment istoric și la o nouă răscruce de drumuri.
„Principalul lucru pe care trebuie să-l păstrăm este spiritul suveranității, al dreptății și al libertății. Nu mai trebuie să depindem de cineva, să ne spună cineva ce limbă vorbim și cine suntem. Să ni se interzică apropierea de România, să se ridice din nou «cortina de fier» pe Prut sau să fim târâți într-un război pentru un imperiu, în care să moară sute de mii de oameni”, a declarat Nicolae Negru la Moldova 1.
Acesta a rememorat atmosfera din anii care au precedat adoptarea Declarației de Suveranitate, descriind o societate plină de speranță, unită în jurul Mișcării de Renaștere Națională. Nicolae Negru a evidențiat importanța prevederilor actului care consfințea dreptul de a decide propria politică, în condițiile în care, în perioada sovietică, era „o dependența totală față de Moscova. Absolut toate ramurile statului depindeau de centru”.
„În societate era patos, speranță, o mare agitație, un fel de alarmă, deoarece exista Interfrontul și anumite mișcări care puneau piedici doleanțelor și speranțelor noastre. (...) A fost o etapă foarte importantă, atunci a fost pusă temelia independenței. Fără stipulările din Declarația de Suveranitate, nu ar fi fost clar ce înseamnă independență. De fapt, au fost punctate atribuțiile statului, ale RSS Moldovenești, în cadrul Uniunii Sovietice, dar își rezerva dreptul de a face parte și din alte organizații internaționale”, a punctat analistul, care a subliniat că Chișinăul urmărea în acele timpuri confruntarea dintre Boris Elțin și Mihail Gorbaciov, iar lupta de putere de la Moscova a accelerat procesele politice de la Chișinău.
În cadrul aceleiași ediții speciale, directoarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău Daniela Vacarciuc a comunicat că Declarația de Suveranitate a Republicii Moldova, a fost rodul unei mișcări interne de eliberare națională și al unui context internațional favorabil, subliniind legătura dintre afirmarea identității naționale și obținerea suveranității politice și economice.
„Un eveniment se produce în istorie este încurajat de condiții interne și externe. Condiția internă e legată de mișcarea de eliberare națională, care a pornit încă din anii 1985, a culminat în anii 1989 cu limba română, grafie latină, iar suveranitatea a fost un pas important spre independență, care a fost dobândită într-un context istoric extern foarte favorabil. Noi nu am fost primii care ne-am declarat suveranitatea”, a declarat Daniela Vacarciuc la Moldova 1.
Istoricul consideră că suveranitatea este o continuare firească a redobândirii identității naționale și a subliniat importanța generației de patrioți care au avut curajul să afirme aspirațiile naționale și să deschidă calea către independență
„Acum 35 de ani, adoptăm o frumoasă declarație, pe care o elaborase patrioții noștri pe care suntem obligați să-i urmăm: Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Alexandru Moșanu – generația frumoasă, patriotică, care a reușit să ne pornească pe calea suveranității(...) Indiscutabil, atunci când reușești să-ți obții identitatea națională, lingvistică, etnică, culturală, următorul pas este suveranitatea, care trebuie să fie pe dimensiune economică, politică și oamenii să reușească să-și construiască propriul traseu identitar în plan politic”, a punctat ea.