Mai mulți elevi din Chișinău, instruiți de echipa OFF LIMITS despre consecințele hărțuirii sexuale

Pentru a ajuta tinerii să înţeleagă cât de grave pot fi consecinţele acestui fenomen, dar și cum poate fi prevenită hărțuirea sexuală, echipa „OFF LIMITS” din cadrul proiectului PromoTe III al Asociației Promo-LEX, au prezentat câtorva elevi din clasa a XII-a din două licee din Capitală, o lecție deschisă despre hărțuirea sexuală la locul de muncă și studii, transmite Știri.md.

Principalele cauze ale hărțuirii sexuale sunt:

• Stereotipuri;
• Lipsa de informare;
• Frica de-a fi judecat;
• Atitudini și comportamente ce normalizează violența;
• Dorința de autoafirmare a hărțuitorului.

„Acest tip de comportament a fost recunoscut oficial în 1970, când femeile din Statele Unite ale Americii au cerut ca hărțuirea sexuală să fie recunoscută ca și discriminare sexuală și să fie inclusă în legislația antidiscriminare”, a spus membrul echipei OFF LIMITS, Vlad Glinjan.

În 2012, autoritățile R. Moldova au aprobat lege nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii, care reglementează și definește hărțuirea ca fiind orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnităţii unei persoane pe baza criteriilor protejate.

„Hărțuirea sexuală, adică pretinderea unui act sexual sau a unei alte acțiuni cu caracter sexual prin comportamentul fizic, verbal sau nonverbal, ce creează o atmosferă neplăcută, ostilă, umilitoare, discriminatorie sau insultătoare pentru victimă se pedepsește cu amendă de până la 32.500 de lei, cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 180 de ore, sau cu închisoare de până la doi ani. În ceea ce privește hărțuirea sexuală asupra unui minor, aceasta se pedepsește cu închisoare de până la șapte ani”, a spus un alt membru al echipei OFF LIMITS, Cataragă Valeria.

Consecințele hărțuirii sexuale:

• stres accentuat;
• anxietate cu sau fără atacuri de panică;
• depresie reactivă;
• oboseală și epuizare;
• tulburări de alimentație;
• predispoziție spre erori profesionale;
• izolare socială sau schimbări majore în viața victimei; scăderea performanțelor școlare;
• stima de sine scăzută;
• diminuarea sau pierderea motivației;
• tulburări ale somnului;
• frustrare, furie, teamă și jenă.

„Hărțuirea, adică manifestarea unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni care conduc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, origine națională, etnică și socială, statut social, cetățenie, limbă, religie sau convingeri, vârstă, sex, identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, dizabilitate, stare de sănătate, statut HIV, opinie, apartenență politică, avere, naștere sau orice alt criteriu, se sancționează cu amendă de până la 4.500 de lei, cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 60 de ore pentru persoanele fizice. În ceea ce privește persoanele cu funcție de răspundere, acestea riscă amendă de până la 12.000 de lei, cu privarea dreptului de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la un an”, a explicat cel de-al treilea membru al echipei OFF LIMITS, Bujor Simion.

Echipa OFF LIMITS le-a oferit elevilor un șir de recomandări dacă ajung să fie victimele hărțuirii. Acestea sunt:

• În primul rând, vociferați că vă deranjează comportamentul agresorului;
• Semnalizați cazul de hărțuire persoanei responsabile, fie unei persoane în care aveți încredere (director de școala, angajator, părinte;
• Completați un jurnal în care fixați datele, numele, conversațiile, martorii, cât de des au avut loc aceste comportamente;
• Persoana hărțuită trebuie să înregistreze o plângere la organul de urmărire penală sau la Consiliul pentru Egalitate;
• Victima are dreptul să înainteze și o acțiune civilă împotriva agresorului ori a angajatorului, solicitând despăgubiri materiale și morale pentru prejudiciul cauzat;
• Dacă evenimentele au loc în stradă, în transport public, sunați la poliție sau cereți ajutor de la cei din jur.