Între carieră și familie: Provocările părinților cu copii mici din țară

Analiza arată că rata de ocupare a femeilor cu copii între 0 și 6 ani a crescut ușor, de la 39,4% în 2019 la 41,1% în 2023. Cu toate acestea, această rată este încă cu aproximativ 30% mai mică decât cea a femeilor fără copii din aceeași grupă de vârstă, evidențiind dificultățile cu care se confruntă părinții, în special mamele, în menținerea unui echilibru între carieră și îngrijirea copiilor, transmite Știri.md.

Datele indică o creștere de peste 8% a accesului copiilor la servicii de educație timpurie în 2024 față de 2021, rezultat al reformelor și măsurilor de suport inițiate din 2022. Totuși, ponderea copiilor integrați în astfel de instituții rămâne scăzută, mai ales în cazul celor mici: doar 63,1% dintre copiii de doi ani sunt înscriși în aceste servicii, iar pentru cei de un an procentul scade drastic la 4,5%. De asemenea, niciun copil sub un an nu beneficiază de servicii de educație timpurie, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare din partea autorităților.

Un alt obstacol major în reconcilierea vieții profesionale cu cea familială este inegalitatea în distribuirea sarcinilor de îngrijire. Studiul arată că 63,2% dintre femei își asumă aproape în totalitate responsabilitățile legate de copil, precum hrănirea, igiena și organizarea timpului liber, în timp ce doar 6,7% dintre bărbați raportează același nivel de implicare.

Această disproporție este amplificată de stereotipurile sociale încă adânc înrădăcinate. Deși majoritatea populației consideră că și tații ar trebui să participe la îngrijirea copiilor, aproximativ o pătrime cred că mama este principalul responsabil, iar mai puțin de 1% consideră că responsabilitatea ar trebui să revină tatălui. Mai grav, aceste convingeri sunt împărtășite în special de femei, cu 83,8% dintre ele care cred că un copil suferă dacă mama revine la muncă în primii ani de viață, comparativ cu 78,7% dintre bărbați.

În lipsa unor servicii formale suficient dezvoltate, sprijinul informal oferit de membrii familiei, în special bunicii, este indispensabil. Peste jumătate dintre părinți (56,9%) se bazează pe ajutorul regulat al bunicilor pentru îngrijirea copiilor mici. Creșele și grădinițele publice reprezintă a doua sursă de sprijin, menționată de 36,7% dintre respondenți, ceea ce indică un nivel modest de utilizare a sistemului formal.

Deși investițiile recente, susținute de guvern și parteneri internaționali, au fost concentrate în mediul rural, unde s-au înregistrat progrese, presiunea cea mai mare se resimte în orașele mari precum Chișinău și Bălți. Cererea pentru servicii de educație și îngrijire timpurie depășește oferta, iar migrația internă și posibilitatea frecventării grădinițelor fără viză de reședință agravează situația.

Serviciile private sau plătite de îngrijire sunt rare și inaccesibile pentru majoritatea familiilor din cauza costurilor ridicate, menținând astfel dependența de sprijinul informal familial.