Interviu: Dezvoltarea și restructurarea CFM, discutate cu Serghei Tomșa

În cadrul unui interviu pentru Știri.md, directorul Căii Ferate din Moldova, Serghei Tomșa, a explicat că prin restructurarea companiei vor fi reduse costurile operaționale, va fi modernizată infrastructura feroviară, iar serviciile pe care le oferă CFM vor fi îmbunătățite. De asemenea, Serghei Tomșa a vorbit despre proiectele de investiții care sunt implementate și care vor duce la reabilitarea infrastructurii feroviare și la creșterea potențialului logistic și de tranzit al R. Moldova.

Știri.md: Domnule Serghei Tomșa, dumneavoastră activați în funcția de director general interimar al Căii Ferate din Moldova de șase luni. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă Calea Ferată în prezent și cum intenționați să le depășiți?

Serghei Tomșa, director CFM: Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu mai multe provocări majore în prezent, iar una dintre ele este infrastructura învechită, pentru că o mare parte din infrastructura feroviară este depășită și necesită reparații capitale. Totodată, o altă parte din infrastructură nu mai poate fi exploatată și există riscul suspendării circulației pe mai mult de jumătate din căile ferate în următorii ani. O altă problemă majoră cu care se confruntă la moment Calea Ferată este termenul de exploatare depășit al locomotivelor și vagoanelor uzate, ceea ce duce la o viteză medie de circulație a trenurilor de doar 30 km/h. Aceasta afectează atât eficiența transportului de mărfuri, cât și de pasageri. Următoarea problemă este lipsa resurselor financiare necesare pentru modernizarea infrastructurii și a utilajelor.

Măsurile pentru depășirea acestor provocări includ accesarea fondurilor europene și internaționale, în principal colaborarea cu instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Agenția Franceză Pentru Dezvoltare și Uniunea Europeană, pentru a obține finanțarea necesară modernizării infrastructurii și parcului de locomotive și vagoane. Investițiile guvernamentale sunt o altă soluție pentru depășirea provocărilor deoarece solicitarea alocării de fonduri guvernamentale specifice pentru reparațiile capitale și modernizarea infrastructurii va ajuta la modernizarea CFM.

Implementarea unor proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare și achiziționarea de locomotive și vagoane noi, pentru a crește eficiența și viteza de transport, reprezintă o altă măsură care va duce la depășirea problemelor de la Calea Ferată din Moldova. Introducerea unor măsuri de eficientizare a operațiunilor, inclusiv optimizarea rutelor și îmbunătățirea serviciilor de transport de mărfuri și pasageri, dar și explorarea parteneriatelor public-private pentru a atrage investiții în infrastructura feroviară și pentru a îmbunătăți serviciile oferite sunt măsurile esențiale pentru a depăși provocările actuale și pentru a asigura un sistem feroviar eficient și sustenabil în R. Moldova.

Știri.md: Cu ceva timp în urmă, conducerea CFM a anunțat că peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, menționând că, peste câțiva ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată. Potrivit acelorași date, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare, motiv pentru care viteza medie de circulație a trenurilor este de doar 38 km/h. De ce sumă este nevoie ca infrastructura feroviară să fie reparată, dar și ce instituție ar trebui să aloce acești bani? 

Serghei Tomșa, director CFM: Pentru a aduce infrastructura feroviară la standardele necesare de funcționare și siguranță este necesară o sumă semnificativă de bani. Finanțarea pentru aceste reparații ar trebui să vină atât din fonduri guvernamentale, cât și din investițiile companiei, dar și din suport financiar internațional, fiind esențială colaborarea cu instituțiile internaționale și organizațiile financiare, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Agenţia Franceză pentru Dezvoltare sau Uniunea Europeană, pentru a obține suportul financiar necesar reabilitării infrastructurii feroviare.

Știri.md: În primele trei luni ale lui 2024, doar 157.500 de pasageri au mers cu trenul, iar potrivit experților de la Biroul Național de Statistică, acest număr a scăzut cu 12,9% față de aceeași perioadă a anului 2023. Care sunt motivele ce au dus la această situație și care sunt destinațiile din R. Moldova și de peste hotare unde au mers cei mai mulți pasageri?

Serghei Tomșa, director CFM: Motivele scăderii volumului de transport al pasagerilor cu 12,9% în primele trei luni ale anului 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023 sunt anularea circulației trenului diesel nr. 823/822 pe ruta Chișinău-Socola, din cauza lucrărilor de reparație a garniturii, și anularea circulației trenului de navetă nr. 6931/6936 pe ruta Bălți-Slobozia-Ocnița, din cauza costurilor mari de tracțiune și a lipsei locomotivei. Cei mai mulți pasageri au fost transportați pe teritoriul Republicii Moldova – pe cursa Chișinău-Ungheni.

Știri.md: În ceea ce privește transportul de mărfuri, în perioada ianuarie-martie 2024, acesta a înregistrat o descreștere de 24,7%. Astfel, pe cale feroviară au fost transportate doar 618.700 de tone de mărfuri. Ce fel de mărfuri sunt transportate pe cale feroviară, dar și care sunt destinațiile lor? Totodată, vă rog să enumerați și cauzele care au dus la micșorarea transportului de mărfuri.

Serghei Tomșa, director CFM: Dacă comparăm volumul de mărfuri importate și exportate din primul trimestru al anului 2023 cu cel din 2024, vedem că acestea au scăzut considerabil, Astfel, doar în primele trei luni anului, exportul de mărfuri a scăzut de la 200.253 de tone la 160.424 de tone (-39.829 de tone). În ceea ce privește importul de mărfuri, acestea au scăzut de la 314.527 de tone la 164.370 de tone (-150.157 de tone). La fel, transportul de mărfuri a scăzut și el de la 160.365 de tone la 142.794 de tone (-17.571 de tone). Dacă vorbim despre tranzitul de mărfuri, aici situația este un pic mai bună, deoarece, în primele trei luni ale anului 2023, acesta a fost de 150.702 tone, iar în perioada ianuarie-martie 2024, tranzitul a fost de 160.732 de tone (+10.030 de tone). În total, în primele trei luni ale lui 2024, transportul de mărfuri a fost de 628.319 tone, cu 197.528 de tone mai puțin față de 825.847 de tone în anul 2023.

Principalele cauze care au dus la acest lucru sunt: situația din Ucraina, creșterea volumelor de transport de mărfuri prin porturile maritime din Odesa, rutele noi de transport și reducerea timpului de transport. Pentru a crește volumul de transport de mărfuri și pasageri, la moment, Calea Ferată din Moldova investește în infrastructură și în calitatea deservirii pasagerilor.

Știri.md: Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 5.400 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Cât de eficientă este propunerea lui Andrei Spînu pentru a evita un eventual faliment, dar și care sunt soluțiile dumneavoastră pentru această problemă? 

Serghei Tomșa, director CFM: Restructurarea completă a companiei este o măsură necesară și eficientă pentru a aborda problemele financiare ale CFM. Prin restructurare se pot atinge următoarele obiective:

• Reducerea costurilor operaționale: Restructurarea poate implica reducerea numărului de angajați și optimizarea operațiunilor, ceea ce va contribui la diminuarea costurilor și la creșterea eficienței;
• Modernizarea infrastructurii: Fondurile economisite prin restructurare pot fi reinvestite în modernizarea infrastructurii și în achiziționarea de echipamente noi, ceea ce ar îmbunătăți performanța și fiabilitatea serviciilor CFM;
• Atracția de investiții: O companie restructurată și mai eficientă este mai atractivă pentru investitori și poate facilita accesul la finanțare din partea instituțiilor internaționale;
• Îmbunătățirea serviciilor: Restructurarea poate include și revizuirea serviciilor oferite, pentru a le adapta la nevoile actuale ale pieței și pentru a atrage mai mulți clienți, atât în transportul de mărfuri, cât și în cel de pasageri;
• Parteneriate publice-private: Pentru a atrage investiții și expertiză în modernizarea infrastructurii feroviare și în îmbunătățirea serviciilor oferite vor fi explorate și încheiate parteneriate cu companii publice și private.

Știri.md: Pentru a achita salariile angajaților, în luna martie, CFM a luat un credit de la Loteria Națională a Moldovei de 35 de milioane de lei. Cum intenționează întreprinderea să achite lefurile angajaților și creditul luat, dacă sunt înregistrate restanțe salariale de două luni, dar și o scădere continuă a transportului de mărfuri și pasageri, care constituie bugetul companiei?

Serghei Tomșa, director CFM: Planurile noastre pentru perioada următoare vizează o majorare semnificativă a volumului de transport al cerealelor, ceea ce va contribui nu doar la consolidarea activităților noastre comerciale, dar și la achitarea restanțelor salariale. În comparație cu luna ianuarie, astfel constatăm că restanțele sunt acum reduse la minimum, reflectând angajamentul față de bunăstarea și motivarea echipei noastre. Datorită eforturilor susținute și gestionării responsabile a resurselor financiare, creditul acordat de Loteria Națională este deja în curs de rambursare treptată din sursele proprii.

Știri.md: Ce măsuri ați luat pentru a moderniza infrastructura feroviară și a îmbunătăți eficiența operațiunilor? 

Serghei Tomșa, director CFM: S-a colaborat cu instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Agenţia Franceză pentru Dezvoltare, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) ș.a., pentru a obține finanțare destinată modernizării infrastructurii și achiziționării de echipamente moderne. Aceste fonduri ne permit să facem investițiile necesare pentru a îmbunătăți performanțele CFM.

Cu referire la proiectele de investiții pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt vizate două secțiuni-cheie de linii de cale ferată din Republica Moldova. Proiectele au ca scop creșterea potențialului logistic și de tranzit al Republicii Moldova prin reabilitarea infrastructurii feroviare.

Primul proiect este proiectul de restructurare a căilor ferate din Moldova și reabilitarea secțiunii de cale ferată Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, cu o lungime a secțiunii de 233 de kilometri. Finalizarea proiectului este prevăzută pentru anul 2027. La etapa actuală au fost desfășurate 20% din volumul total de lucrări.

Cel de-al doilea proiect este proiectul de reabilitare a coridorului feroviar nord-centru „RLF - Moldovan RailwaysCrisisResponse”. Acest proiect prevede creșterea capacității rețelei feroviare naționale prin reabilitarea liniilor de cale ferată pe coridorul Vălcineț-Ungheni-Căinari, cu înlăturarea restricțiilor de viteză și masă a trenurilor, să ofere capacitate suplimentară de infrastructură de-a lungul coridorului nord-centru și să ofere acces îmbunătățit la porturile Constanța, Galați, Giurgiulești și Reni. Proiectul va realiza acest lucru prin eliminarea restricțiilor severe de viteză de-a lungul coridorului prin reînnoirea liniei ferate pe porțiunile critice pe o distanță de 128,8 km, deci vor fi reabilitate doar cele mai afectate porțiuni. Scopurile principale prevăzute de aceste proiecte sunt:

• Creșterea vitezei de circulație a trenurilor;
• Creșterea capacității de tranzit;
• Reducerea timpului de livrare a mărfurilor;
• Îmbunătățirea infrastructurii de întreținere și a sistemelor de siguranță.

Reabilitarea liniilor de pe coridorul feroviar nord-sud al Republicii Moldova va stimula dezvoltarea economică a țării și va facilita tranzitul de mărfuri din Ucraina, prin țara noastră, către Uniunea Europeană.

Un alt proiect este Activitatea de Reformă Instituțională și Structurală în Moldova (MISRA), pe cinci ani, finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care are scopul de a îmbunătăți mediul favorabil pentru afaceri. Ministerul Economiei și Dezvoltării Digitale al Republicii Moldova a atras proiectul Moldova Instituțional and Structural Reform Activity (MISRA) pentru a efectua un Studiu preliminar de fezabilitate pentru a evalua instalațiile existente în terminalul Bălți, a explora mai multe opțiuni de dezvoltare a terminalului de transbordare și a pregăti specificațiile tehnice pentru un Studiu complet de fezabilitate. Succesul Centrului Logistic Multimodal din Bălți necesită îmbunătățiri semnificative ale serviciilor feroviare din regiune (infrastructură, material rulant, operațiuni, semnalizare și comunicații), care să faciliteze și să sprijine serviciile rapide de marfă pentru mărfurile costisitoare transportate în containere. Utilizarea containerelor și a trenurilor de containere facilitează transbordarea între trenurile cu ecartamente diferite (în comparație cu schimbarea boghiurilor), ceea ce permite accelerarea și creșterea eficienței procesului logistic între majoritatea țărilor UE și piețele din Moldova și Ucraina. Acest lucru permite, de asemenea, evitarea unor costuri mari de investiții pentru schimbarea unei mari părți din rețeaua feroviară din Moldova pentru a se conforma ecartamentului standard (1.435 mm).

Un alt proiect este Planul strategic de investiții, finanțat de fondul AFD (Franța), care face parte din proiectul „Asistență tehnică Guvernului Republicii Moldova și CFM în sprijinul implementării Foii de parcurs pentru reforma sectorului feroviar și modernizarea companiei naționale”. Foaia de parcurs este bazată pe rezultatele obținute în urma implementării activităților proiectului, dialogului cu CFM și alte părți interesate din Moldova și din străinătate, și este considerată un document final esențial al proiectului. Foaia de parcurs include: nevoi de investiții în sectorul feroviar, abordare strategică cu obiective generale principale, investiții în modernizarea rețelei, modernizarea serviciilor operaționale, reînnoirea materialului rulant, investiții în modernizarea corporativă a CFM, cum ar fi digitalizarea, gestionarea activelor, instruirea, dezvoltarea capacităților, estimare brută a costurilor pe baza ultimelor proiecte și a indicatorilor de referință din țările vecine, prioritizarea investițiilor și prezentarea lor sub formă de Foaie de parcurs orientativă pentru următoarele două decenii, cu propuneri pe termen scurt, mediu și lung. Planul de investiții este orientativ, pragmatic și stabilește prioritățile, incluzând nevoile și posibilitățile reale ale CFM. Planul permite corelarea priorităților pe termen scurt în ceea ce privește restabilirea activelor cu strategiile pe termen lung legate de conectarea căilor ferate din Moldova la sistemul feroviar european și internațional. Este important ca politica de investiții să fie orientată nu doar către coridoarele modernizate viitoare, ci să ia în considerare și condițiile pentru operarea de succes de astăzi.

Știri.md: Care sunt planurile de dezvoltare pentru următorii cinci ani și cum intenționați să le aplicați? 

Serghei Tomșa, director CFM: Pentru viitorul apropiat se prevede restructurarea Căii Ferate din Moldova, iar asta înseamnă modernizarea infrastructurii, creșterea eficienței operaționale și îmbunătățirea serviciilor oferite atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru cel de pasageri.

Știri.md: Cum colaborează Calea Ferată din Moldova cu rețelele de transport feroviar din România și Ucraina?

Serghei Tomșa, director CFM: Calea Ferată din Moldova colaborează strâns cu rețelele de transport feroviar din România și Ucraina pentru a asigura conectivitatea regională, facilitarea transportului de mărfuri și mobilitatea pasagerilor. Această colaborare se desfășoară pe mai multe niveluri și include următoarele aspecte:

• Coordonarea operațiunilor transfrontaliere - CFM colaborează cu operatorii feroviari din România (CFR) și Ucraina (Ukrzaliznytsia) pentru a opera trenuri internaționale de pasageri și de marfă, asigurând legături directe între principalele orașe și centre economice din cele trei țări;
• Facilitarea transportului de mărfuri - Moldova, România și Ucraina colaborează pentru a dezvolta și a menține coridoare de transport feroviar care permit tranzitul rapid și sigur al mărfurilor. Aceste coridoare sunt esențiale pentru facilitarea comerțului regional și internațional. CFM colaborează cu autoritățile vamale și feroviare din România și Ucraina pentru a simplifica și armoniza procedurile vamale și de control la frontieră, reducând astfel timpul de tranzit și costurile operaționale;
• Schimb de informații și bune practici - CFM colaborează cu operatorii feroviari din România și Ucraina pentru a împărtăși informații și bune practici în domeniul tehnologiei feroviare, managementului operațional și al siguranței;
• Participare la organizații și inițiative internaționale - CFM este membră a unor organizații și inițiative regionale, precum Organizația de Cooperare Feroviară (OSJD), care promovează cooperarea și dezvoltarea transportului feroviar între țările membre. R. Moldova, România și Ucraina colaborează în cadrul proiectelor de interoperabilitate pentru a asigura compatibilitatea sistemelor feroviare și pentru a facilita circulația trenurilor între cele trei țări.

Știri.md: Vă mulțumim!

Autor: Slobozean Cristian