9 iunie, 19:500
383

În R. Moldova ar putea fi promovată o cultură a adopţiei

9 iunie, 19:500
383

Sunt lipsiţi de dragostea propriilor părinţi. Vorbim despre sute de copii orfani din ţara noastră care au rămas în grija statului.

În R. Moldova ar putea fi promovată o cultură a adopţiei

Cauza principală este iresponsabilitatea părinţilor, dar şi promovarea insuficientă a adopţiei, care, în opinia specialiştilor din domeniu, se loveşte de unele proceduri birocratice, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Subiectul a fost discutat şi în acest an la conferinţa internaţională „Chemarea de a fi părinte” organizată de Fundaţia CERI.

La eveniment au participat specialişti din mai multe ţări, relatează Moldova 1.

Specialişti afirmă că de cele mai dese ori, copii rămân pe drumuri din cauza părinţilor iresponsabili. Cauzele principale sunt sărăcia, abuzul de băuturi alcoolice şi lipsa unui loc de muncă permanent.

„Chiar dacă se lucrează, multe cazuri au fost că nu putem să întoarcem copiii pentru că se menţine acelaşi anturaj. 

Sunt cazuri când într-adevăr s-a lucrat, şi comunitatea, şi noi. Eu cred că este cazul de ajustat legislaţia în domeniu”, spune Svetlana Beşliu, şef serviciu asistenţă parentală.

Experţii internaţionali au menţionat că în ţara noastră ar trebui să fie promovată o cultură a adopţiei, astfel încât toţi copiii să poată avea şanse mai mari la o familie.

„Facem prevenţie. Cel mai bun loc al unui copil este în familia biologică dacă se poate salva, apoi lobby şi advocacy. Suntem implicaţi activ în schimbarea legislaţiei.

Ne dorim o legislaţie cât mai prietenoasă pentru copil, apoi promovarea adopţiei”, menţionează directorul executiv ARFO, Alex Ilie.

Ulterior, ajunşi la majorat, copiii care au părăsit centrele de plasament sau familiile parentale trebuie să fie supravegheaţi şi susţinuţi în continuare de autorităţile statale.

„Şcolarizare plătită în colaborarea cu ONG-urile internaţionale, locale şi în colaborare cu statul. Chiar să fie susţinut.

De implicat şi sectorul de business, să discutăm cu companiile mari naţionale care să ofere locuri de angajare cu un stagiu plătit, desigur, în care să aibă un mentor în cadrul acelei companii pentru ca mai apoi să poată să lucreze”, a specificat Alina Druţă, coordonator de ţară.

„Considerăm că fiecare copil trebuie să crească într-un mediu prietenos, într-un mediu sănătos. Ceea ce trebuie să facem noi este să sensibilizăm oamenii ca să ia în grija lor copii, să-i încurajăm, să-i învăţăm şi să le arătăm exemple pozitive”, menţionează directorul Fundaţiei CERI Moldova, Adela Casapciuc.

Potrivit datelor oficiale, la sfârşitul anului trecut în ţara noastră erau peste 34.000 de copii rămaşi fără ocrotire părintească.

Doar în raionul Ungheni, în grija asistenţei parentale sunt 70 de minori.

Cauza principală este iresponsabilitatea părinţilor, dar şi promovarea insuficientă a adopţiei, care, în opinia specialiştilor din domeniu, se loveşte de unele proceduri birocratice, transmite Știri.md cu referire la trm.md.

Subiectul a fost discutat şi în acest an la conferinţa internaţională „Chemarea de a fi părinte” organizată de Fundaţia CERI.

La eveniment au participat specialişti din mai multe ţări, relatează Moldova 1.

Specialişti afirmă că de cele mai dese ori, copii rămân pe drumuri din cauza părinţilor iresponsabili. Cauzele principale sunt sărăcia, abuzul de băuturi alcoolice şi lipsa unui loc de muncă permanent.

„Chiar dacă se lucrează, multe cazuri au fost că nu putem să întoarcem copiii pentru că se menţine acelaşi anturaj. 

Sunt cazuri când într-adevăr s-a lucrat, şi comunitatea, şi noi. Eu cred că este cazul de ajustat legislaţia în domeniu”, spune Svetlana Beşliu, şef serviciu asistenţă parentală.

Experţii internaţionali au menţionat că în ţara noastră ar trebui să fie promovată o cultură a adopţiei, astfel încât toţi copiii să poată avea şanse mai mari la o familie.

„Facem prevenţie. Cel mai bun loc al unui copil este în familia biologică dacă se poate salva, apoi lobby şi advocacy. Suntem implicaţi activ în schimbarea legislaţiei.

Ne dorim o legislaţie cât mai prietenoasă pentru copil, apoi promovarea adopţiei”, menţionează directorul executiv ARFO, Alex Ilie.

Ulterior, ajunşi la majorat, copiii care au părăsit centrele de plasament sau familiile parentale trebuie să fie supravegheaţi şi susţinuţi în continuare de autorităţile statale.

„Şcolarizare plătită în colaborarea cu ONG-urile internaţionale, locale şi în colaborare cu statul. Chiar să fie susţinut.

De implicat şi sectorul de business, să discutăm cu companiile mari naţionale care să ofere locuri de angajare cu un stagiu plătit, desigur, în care să aibă un mentor în cadrul acelei companii pentru ca mai apoi să poată să lucreze”, a specificat Alina Druţă, coordonator de ţară.

„Considerăm că fiecare copil trebuie să crească într-un mediu prietenos, într-un mediu sănătos. Ceea ce trebuie să facem noi este să sensibilizăm oamenii ca să ia în grija lor copii, să-i încurajăm, să-i învăţăm şi să le arătăm exemple pozitive”, menţionează directorul Fundaţiei CERI Moldova, Adela Casapciuc.

Potrivit datelor oficiale, la sfârşitul anului trecut în ţara noastră erau peste 34.000 de copii rămaşi fără ocrotire părintească.

Doar în raionul Ungheni, în grija asistenţei parentale sunt 70 de minori.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

Loading...