”Cum se manifestă această rezistență din interiorul sistemului? Ce se poate face pentru depășirea obstacolelor? Care sunt prioritățile reformei pentru lunile următoare? S-a făcut dreptate în cazul lui Andrei Braguța, tânărul decedat acum 5 ani, în timp ce era în arest preventiv?”, la aceste și alte întrebări a oferit răspunsuri Ilie Chirtoacă, directorul programului Integritate și Anticorupție al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.

IPN: Recent s-a desfășurat la Chișinău Forumul pentru reforma justiției și combaterea corupției. De ce a fost nevoie de acest forum și care sunt concluziile privind starea de lucruri din justiție?

Ilie Chirtoacă: Forumul este o platformă națională care adună împreună decidenți, fie că sunt miniștri, președintele, societatea civilă, experții în domeniu, unde se discută cele mai importante reforme, angajamentele pe care și le asumă guvernarea și modul în care decurge această reformă. Nu în ultimul rând, forumul e o oportunitate de a discuta ce nu merge, ce poate fi făcut mai bine, care sunt ideile noi valabile în alte țări ce pot fi preluate pentru a combate eficient corupția și a aduce încrederea cetățenilor în sectorul de justiție. Organizăm acest forum anual și putem observa o evoluție: dacă în primii ani discutăm despre ce ar trebui să facem, acesta a fost primul an în care anumite reforme deja au fost puse în mișcare, inclusiv evaluarea extraordinară, acest pre-vetting. Un alt obiectiv al forumului este să menținem această presiune, în sens pozitiv, pe autorități ca să nu renunțe la reforme. Pentru că după cum arată și sondajele, cetățenii Republicii Moldova, deși preocupați de lipsa locurilor de muncă și sărăcie, sunt atenți și la fenomenul corupției, e în top 5 deja de mai mulți ani. Deși poate forumul e privit ca fiind niște discuții la nivel înalt, ele generează un anumit progres, cel puțin cele 3 ediții deja desfășurate și ediția din acest an ne vorbesc despre acest lucru. Eu îmi doresc foarte mult ca următoarea ediție a forumului să fie dedicată deja altor reforme sau poate evaluării reformelor care se implementează acum.

IPN: Spuneați că la acest forum participă de obicei decidenți politici, reprezentanți ai societății civile. Știu că a fost prezentă și președintele Maia Sandu care a atras atenția că de succesul acestei reforme a justiției depinde rapiditatea cu care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Președintele Sandu a vorbit și de existența unor sabotori din cadrul sistemului care ar periclita mersul reformei. Este o problemă chiar atât de gravă? Și cât de periculoasă este pentru cetățeni și pentru stat, în definitiv?

Ilie Chirtoacă: Am să le iau pe rând. Da, într-adevăr, reforma justiției e o precondiție a UE pentru a avansa după statutul de țară candidat. Practic, 6 din cele 9 condiții ale UE sunt despre reforma justiției și asta înseamnă că nu doar nouă, societății civile, nu doar cetățenilor, dar și partenerilor de dezvoltare care ne vor primi eventual în această familie europeană, contează foarte mult reforma justiției. Doamna Sandu a vorbit inclusiv la forum despre sabotori, dar și la Consiliul de Securitate și a mai dat câteva detalii cu privire la cei care tărăgănează și desigur e un proces care se întâmplă deoarece sistemul opune rezistență. Măsurile care sunt prevăzute sunt destul de radicale, adică se cere o evaluare extraordinară inclusiv a judecătorilor și procurorilor, cei care au garanții de inamovibilitate, de independență, de aceea a fost și anterior această rezistență și ea se resimte și acum. Rezistența probabil se canalizează pe mai multe căi. Există o legătură între alertele cu bombă și amânarea unor procese de judecată, există legătură între sisteme publice care nu lucrează la vamă și reforma justiției. Deci, reforma se mișcă și această mișcare creează o anumită incomoditate în special pentru cei care până acum au controlat sistemul de justiție fiindcă există inclusiv rapoarte internaționale care vorbesc despre această obediență, ierarhie, lipsă de independență și, până la urmă, ea doar vorbește despre rezistența din interior. Soluțiile au fost discutate și la forum, se cer soluții curajoase, s-a instituit această comisie ca un prim pas de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor care are o misiune grea: să verifice integritatea financiară, dar și integritatea etică a celor care vor să ajungă în funcțiile de conducere din magistratură și procuratură. Odată curățate aceste entități, ele pot să se implice la fel pentru curățarea sistemului pe ierarhie, în jos. Noi le urmăm mult succes, vom monitoriza aceste procese și scopul nostru, al organizațiilor societății civile, este – vorbeam despre presiunea pozitivă – să ținem ochii și mâna pe puls, astfel încât autoritățile să își îndeplinească promisiunile până la capăt.

IPN: Președintele Maia Sandu spunea că este necesar ca noul Consiliu Superior al Magistraturii și noul Consiliu Superior al Procurorilor să fie deja formate până la sfârșitul anului. Este un obiectiv care poate fi îndeplinit?

Ilie Chirtoacă: În cazul CSM, aș spune că există această șansă, deoarece procesul a început, candidații sunt deja verificați. După ce se formează CSM, va fi posibilă adunarea generală a judecătorilor unde se alege leadership-ul justiției și organele lor specializate care selectează, promovează, evaluează performanțe și care practic pot reseta sistemul care acum este oarecum amorțit. În privința CSP, deși ne-am dori același lucru, pentru că și aici urmează adunarea generală a procurorilor care își aleg candidații în aceste organe foarte importante care se ocupă de selecție și de carieră, problema cea mai mare e a cadrelor calificate și faptul că un număr foarte mic de oameni trebuie să facă verificări ample. Și atunci, cel puțin judecând după ritmul de până acum, există un risc foarte mare că nu se va reuși. Și pentru că e ca la domino, nu putem merge mai departe cu reforma. Mi-aș dori foarte mult să se reușească și sper că autoritățile au posibilitatea de a aduna resurse adiționale pentru ca acest lucru să se întâmple, dar la ritmul de până acum, riscul pe care îl întrevăd personal este că nu se va reuși până la sfârșitul anului. Poate până în luna martie a anului viitor, dar până la sfârșitul acestui an, va fi o sarcină foarte greu de realizat.

IPN: Se vorbește de multe ori de cazuri de abuzuri în justiție, fie că e vorba de abuzuri la etapa anchetei sau la cea a procesului. Unul dintre cazurile celebre a fost cel legat de moartea lui Andrei Braguța, un tânăr care a decedat după ce a fost bătut cu cruzime în timp ce era arestat preventiv. Faptele s-au petrecut acum 5 ani. Ce s-a întâmplat în acest caz până în prezent, ce a decis justiția în privința suspecților?

Ilie Chirtoacă: E un caz regretabil și emblematic, deoarece, practic, a pus la încercare întreg sistemul, care nu s-a descurcat: o persoană a murit în custodia statului, în custodia agenților, o persoană care avea și această vulnerabilitate, probleme de sănătate mintală, iar sistemul nu a știut cum să reacționeze. Și atunci, o spun standardele internaționale, nu doar bunul simț, când o persoană decedează în custodia unui organ al statului, statul e primul care trebuie să dea explicații. A fost multă șovăială cu acest caz și o investigație propriu-zisă a început mult prea târziu. Azi, la 5 ani, se întâmplă foarte puține. Voi începe cu aspectele pozitive: au fost introduse proceduri standard de operare, reguli mai clare, au fost instruiți polițiștii ce trebuie să facă atunci când rețin o persoană și care sunt elementele de care trebuie să țină cont, în primul rând, pentru a vedea dacă există o vulnerabilitate suplimentară și această persoană nu trebuie plasată nicidecum în arest. Asta a fost făcut cu suportul unor donatori, polițiștii au fost instruiți, sigur că nu e singurul aspect care va aduce succes. Ce nu s-a făcut, investigațiile - care să identifice ce s-a întâmplat și responsabilii - se tărăgănează, și iată un exemplu de sabotare, deoarece până acum persoanele responsabile pentru moartea domnului Braguța, cu excepția uneia, nu sunt deferite justiției. Au fost peste 100 de ședințe de judecată, iar cei care s-au ales cu pedepse care încă nu sunt irevocabile, adică au trecut doar de primul nivel, de instanța de fond, și poate unii la Curtea de Apel, au plasat în responsabilitate doar șeful turei, acel polițist care la acel moment trebuia să fie responsabil de bunăstarea domnului Braguța. În rest, se investighează atât polițiștii, gardienii, personalul medical, însă nu există în cazul niciunei persoane un verdict final care să probeze fără dubiu că persoana e responsabilă și în cazul familiei să obțină acele prejudicii măcar. Și asta de fapt arată o radiografie a unui sistem care nu a putut să răspundă corespunzător. Da, judecătorul care a dispus acel arest este în afara sistemului, el încearcă să revină, dar asta nu rezolvă problema în sine. Acest lucru se poate repeta, dacă nu o să fim suficient de vigilenți și acest caz este emblematic, el a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului. Republica Moldova a fost evaluată de foruri internaționale, la nivelul Națiunilor Unite, la nivelul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, și cazul Braguța e în continuare un caz de la care – o spun în calitate de jurist – trebuie să ne facem mai bine temele pentru acasă. Ca persoanelor reținute să le fie respectate drepturile esențiale, inclusiv de îngrijire medicală, ca decidenții să investigheze corespunzător moartea unei persoane sau leziunile unei persoane atunci când este în custodia poliției, pentru că e un risc mare că ele au fost cauzate de agenți ai statului. Și chiar și la nivel politic, cei care au fost atunci la șefia departamentului penitenciare sau a Ministerului Justiției au o responsabilitate, mai ales că ei au comunicat în primele zile că această persoană a murit de pneumonie și am văzut că de fapt nu este adevărat.

IPN: Pentru că v-ați referit la judecătorul care a emis mandatul de arestare, ce s-a întâmplat cu persoanele care au fost implicate în acest caz, mă refer la procuror, la judecător și la avocatul apărării?

Ilie Chirtoacă: Nu știu dacă am informațiile cele mai actualizate, dar judecătorul a fost demis din sistem, a existat și o procedură disciplinară, pe care a contestat-o. El susține că la acel moment, în baza informațiilor pe care le-a primit de la procuror, a luat o decizie obiectivă. Despre procuror, nu vă pot spune care este situația, dar existau informații că această persoană a fost demisă din sistem. Avocatului i-a fost retrasă licența, după care a contestat, și-a recăpătat licența, apoi Curtea Supremă i-a retras licența și el nu mai poate profesa în avocatură, pentru că au existat și acolo deficiențe, în partea ce ține de asistență. Și astea sunt lucrurile minime ce trebuiau făcute, dar să nu uităm că în acest proces au fost implicate foarte multe persoane, de la gardieni, polițiști, medici care au examinat - și există protocol că atunci când vezi că există leziuni, trebuie să informezi procurorii. Deci, la acest moment nu știu dacă lista responsabililor este una suficientă, cel puțin pentru membrii familiei.

IPN: Pentru că ați pomenit și de personalul medical care trebuia să acorde îngrijiri și să informeze superiorii, ne puteți spune dacă s-au luat anumite măsuri împotriva personalului medical de la Penitenciarul nr. 16?

Ilie Chirtoacă: Din câte cunosc, există anchete care la fel nu sunt finalizate, persoanele sunt investigate și e normal ca aceste procese să dureze pentru că e un caz complicat, nu ne dorim o justiție televizată în 9 luni, dar ne dorim hotărâri irevocabile. Și la moment, persoanele sunt investigate în instanța de judecată, dar nimeni nu ispășește o pedeapsă pentru acest lucru. La nivel sistemic, la fel, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare având în vedere acest caz emblematic, au fost făcute proceduri standard de operare, aceste ghiduri care să explice pas cu pas ce trebuie să faci atunci când ai un astfel de caz. În baza acestui caz au fost introduse prin ordinul șefului de poliție, dar și al personalului medical, anumite proceduri suplimentare, inclusiv a fost antrenat personalul cum să răspundă. Este acest lucru suficient? Probabil că nu, dar cel puțin este un pas pentru a preveni pe viitor asemenea situații.

IPN: Ați vorbit despre acele condiții impuse de UE pentru procesul de aderare, 6 dintre ele se referă la domeniul justiției. Guvernul a trimis un plan de acțiuni la Bruxelles în care a răspuns la aceste solicitări ale UE. Ce șanse are Republica Moldova ca să îndeplinească aceste condiții pentru ca să nu mai discutăm de o altă reformă a justiției peste câțiva ani?

Ilie Chirtoacă: Planul este foarte ambițios, cu un termen limită până la sfârșitul acestui an și implică anumite reforme destul de dureroase și care au puține exemple practice din alte țări. Un exemplu ar fi o lege cu privire la dezoligarhizare care să identifice pe cei care controlează anumite sisteme și să slăbească influența lor. Un asemenea proiect încă nu există și cu siguranță, atunci când va exista va fi nevoie de consultare publică, expertizare. Comisa de la Veneția sau alte foruri internaționale vor trebui să își dea și ele girul dacă astfel de legi sunt compatibile cu statul de drept. Acțiunile sunt ambițioase, sunt complicate, dar în același timp, nu există alte impedimente, există o majoritate parlamentară confortabilă, voință politică – și în cazul Forumului, cel puțin am fost informați că există - și există și anumite beneficii: cei din UE nu vin doar cu aceste condiții, ci oferă noi mecanisme de finanțare, oferă expertiză. Și în cadrul Forumului, reprezentanții Comisiei Europene ne-au informat că nu suntem singuri în acest proces, ei vor să vadă în Republica Moldova o istorie de succes, ei vor ca reforma justiției să fie implementată până la capăt, nu doar prin legislație, ci și prin instituții practice. Există acel moment de care Republica Moldova trebuie să se folosească. Va fi complicat, poate nu toate acțiunile vor fi realizate până la sfârșitul acestui an, dar ele sunt o precondiție ca noi să facem pasul următor în procesul de aderare. Fără aceste condiții, Republica Moldova nu poate merge mai departe.