Grădina publică Ştefan cel Mare, o atracție a Chișinăului

Construcţia sa a început în anul 1818. Pe parcursul anilor, parcul a avut mai multe denumiri ‒ Parcul Alexandrovskii, Grădina publică, Parcul „Al. Puşkin”. Denumirea actuală o poartă din anii '90. Are o suprafaţă de 7 hectare, transmite Știri.md cu referire la noi.md.

Plantarea şi planificarea parcului a fost realizată sub conducerea specialistului în organizarea teritoriului oraşului Bogdan Eitner. Pentru a proteja puieţii parcului de animalele domestice, în special de capre, parcul a fost împrejmuit cu un gard împletit din lemn. 

În anii '60 ai secolului al XIX-lea s-a decis ca parcul să fie împrejmuit cu un gard mult mai solid. La propunerea arhitectului A. Bernardazzi a fost luată decizia de a turna la Odesa un gard de fontă care a şi fost montat la sf\rşitul anilor 1860, păstrându-se până în zilele noastre. 

Parcul are 7 intrări pe întreg perimetrul său. În parc cresc aproximativ 50 de specii de arbuşti şi arbori, mulţi dintre care au deja sub 200 de ani, inclusiv un salcâm gigant. 

Altădată în parc funcţionau 4 havuzuri, în prezent funcţionează doar unul, cel central. În anul 1885 într-un colţ al parcului, pe locul cinematografului Patria-Loteanu de astăzi a fost instalat bustul de bronz al poetului Alexandr Puşkin, o copie a unei părţi a monumentului poetului de la Moscova, realizată de sculptorul А. Opekuşin. 

În anii de după război, monumentul a fost mutat în centrul parcului în legătură cu construcţia cinematografului. În anul 1958 a fost pusă piatra de temelie a Aleii Clasicilor literaturii moldovenești, care în ultimul deceniu s-a extins în partea adiacentă străzii 31 august. 

În anul 1964 a fost creată Aleea Prieteniei, unde au plantat copaci oaspeţii de vază ai Chişinăului, inclusiv primul cosmonaut al planetei ‒ Iurii Gagarin. Din păcate, panourile cu inscripţiile respective au fost scoase în anii '90 ai secolului al XX-lea, copacii, din fericire, au rămas pe loc. 

La intrarea în parc, colţ cu bd Ștefan cel Mare şi str. Bănulescu-Bodoni în anul 1928 a fost instalat monumentul în cinstea domnitorului Ştefan cel Mare, realizat de sculptorul Al. Plămădeală şi arhitectul E. A. Bernardazzi. În secolul al XIX-lea pe acest loc se afla monumentul ţarului Alexandru al II-lea, care a fost demolat după Revoluţie. 

Grădina Publică este locul de odihnă preferat al orăşenilor, aici au loc numeroase sărbători şi festivaluri ‒ Ziua Oraşului, Etnofestivalul, Ziua Limbii, sărbători, dedicate aniversărilor clasicilor literaturii moldoveneşti şi poetului rus Alexandr Puşkin. 

Parcul mai tot timpul este plin de lume, aici domneşte o atmosferă cu totul specială de linişte şi pace. Aici vin tinerii pictori cu şevaletele lor, iar în colţul parcului pe terenul de joacă sunt întotdeauna mulţi copii. Există două cafenele, dar şi gherete cu îngheţată şi băuturi răcoritoare.

Adevărate bijuterii ale parcului sunt cei doi lei din marmură, întinşi pe postament, la capătul Aleii Clasicilor, în preajma havuzului central. 

Ei sunt lustruiți în adevăratul sens al cuvântului de mâinile copiilor şi adulţilor care vizitează parcul. Este destul de dificil, probabil, să găsim vreun locuitor al Chişinăului, care nu s-a fotografiat cel puţin o dată lângă aceste frumoase sculpturi.