Autorul sau autorii analizei (articolul nu este semnat) susţin că „în ciuda agitației politice, românii nu sunt interesați de alegerile europene pentru că acestea nu aduc nimic nou, iar pentru posturile cu putere de decizie la nivelul UE se bat doar occidentalii”, transmite Știri.md cu referire la stopfals.md.

Datele oficiale arată însă că, dimpotrivă, interesul electoratului român pentru alegerile în Parlamentul European este în creştere.

Analiştii de la Sputnik Moldova afirmă că „reprezentanții României nu au niciun cuvânt de spus în deciziile Uniunii, cum de altfel nici alte țări din Europa Centrală și de Est” şi că europarlamentarii nu pot face nimic pentru ţările lor, pentru că „nu depun proiecte de legi, dar fac rapoarte și amendamente, ca și cum ar fi niște funcționari ai Parlamentului European, nu niște aleși care au puterea de a impune dorințele alegătorilor”.

„Democrația a ajuns golită de conținut, iar procentul celor care nu participă la vot e tot mai mare. Dar vina nu este a alegătorilor, ci a celor care au transformat politica într-un joc cu ușile închise, interzis muritorilor de rând”, este concluzia analizei publicate de sputnik.md.

Prezenţa la vot a crescut cu 16,58 puncte procentuale

Estimările Sputnik au dat, însă, greş. Potrivit datelor Biroului Electoral Central din România, la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 au participat aproape 9 milioane de cetățeni români, ceea ce reprezintă 49,02% din numărul celor înscriși în liste.

Comparativ cu alegerile precedente în Parlamentul European, numărul votanților a crescut. Astfel, la precedentele alegeri din 25 mai 2014, la urne s-au prezentat circa 6 milioane de alegători din România, adică 32,44% din cetățenii cu drept de vot.

În Republica Moldova s-a înregistrat un număr record de votanţi. În cele 36 de secții de votare deschise aici, și-au exprimat opțiunea 37.888 de cetățeni români.

Numărul este mai mare decât prezența la vot în toate secțiile de votare din afara României în 2014 (30.248 de alegători). Atunci, în Republica Moldova au votat doar 9.558 de persoane.

Armand Goșu: „România a deținut două din cele mai importante portofolii de comisar european”

Analistul politic român Armand Goşu observă că, de fapt, în România s-a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase creșteri a ratei de participare la vot din întreaga UE.

O participare ridicată la vot s-a înregistrat, mai ales, în rândul tinerilor. Totodată, comentatorul aminteşte că Parlamentul European este principala instituție legislativă a UE, care votează bugetul UE, controlează Comisia Europeană, analizează propunerile de comisari desemnați şi că România, după aderare, a deținut două din cele mai importante portofolii de comisar european, cu cele mai mare bugete ale UE: Dacian Cioloș - pentru agricultură şi Corina Crețu - pentru politică regională.

„Prin astfel de articole, Sputnik încearcă să arate că direcția spre care ar trebui să se îndrepte Republica Moldova este Rusia, Estul și nu Uniunea Europeană, Vestul, sugerând că UE tratează noii membri din Est ca pe un fel de cetățeni de mâna a doua, că-i exploatează, că-i desconsideră. Iar moldovenii, dacă nu vor să fie umiliți de occidentali, ar fi bine să se îndrepte spre Rusia.

Însă, deocamdată, lumea nu se prea grăbește să dea Spania, Italia, Germania pe Rusia, ceea ce pare că-l frustrează teribil pe autorul acestui articol.

Numai că argumentele de la care pleacă toată această demonstrație sunt false. Tocmai de asta consider că ele, argumentele, trebuie arătate în toată goliciunea lor... pentru că sunt minciuni”, a declarat pentru ProFact Moldova Armand Goşu, expert specializat pe studierea proceselor politice din spaţiul post-sovietic.

Nicolae Țibrigan: „Un exemplu de naraţiune strategică a propagandei pro-Kremlin”

Sociologul Nicolae Ţîbrigan, cercetător la Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, constată că textul foloseşte meta-naraţiunea că România ar fi o colonie a Occidentului (UE, NATO, SUA) şi că participarea românilor la alegeri ar fi inutilă deoarece europarlamentarii nu decid nimic.

„Dincolo de faptul că autorul n-a catadicsit să se uite pe cifre, este un exemplu de naraţiune strategică a propagandei pro-Kremlin: „UE este un monstru care acaparează avuţia naţională”.

Este o aberaţie care nu poate fi susţinută argumentativ, dar care are un mesaj percutant şi o sensibilizare contextuală destul de accentuată. Sau, altă narațiune, că Parlamentul European nu este important, deoarece europarlamentarii sunt nişte nulităţi dirijate de birocraţia europeană, care n-au reuşit să realizeze nimic în ţară.

Mesajul indirect este: ”Nu mai are rost să votaţi la alegerile europene””, a spus expertul.

Sputnik este o agenţie de ştiri internaţională, care include site-uri, aplicaţii mobile, servicii de radiodifuziune şi centre de presă, creată de agenţia de presă a Guvernului rus „Rossiya Segodnya”.

Are cartierul general la Moscova şi birouri regionale în diferite ţări, inclusiv în SUA, China, Egipt, Marea Britanie şi Franţa.

Sputnik difuzează zilnic ştiri, reportaje, interviuri şi comentarii în peste 30 de limbi, în special pe subiecte legate de politică şi economie globală, fiind îndreptate spre o audienţă ne-rusă.

Mai mulţi politicieni şi jurnalişti din Occident acuză reţeaua Sputnik că ar dezinforma intenţionat şi că ar fi un instrument de propagandă rusă în străinătate.