Eșecul unei fabrici de peleți: Investiții de milioane cu lacăt la poartă

Mai mult, autoritățile se văd nevoite să mai aloce încă un milion de dolari pentru a încerca să repornească activitatea acesteia, o sumă considerabilă în condițiile în care fabrica ar fi trebuit deja să fie operațională, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

Un proiect cu mari speranțe, dar cu final incert

Construită cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei, fabrica de peleți din Pașcani a fost lansată în 2014, într-o perioadă în care autoritățile moldovenești promiteau că acest proiect va contribui semnificativ la utilizarea eficientă a biomasei ca sursă de energie regenerabilă. Scopul principal al proiectului era de a produce peleți din biomasă, destinați pentru alimentarea a 25 de instituții publice cu energie termică, într-un context în care Moldova depindea mult de resursele tradiționale de energie, cum ar fi gazele naturale.

Investiția totală s-a ridicat la aproximativ 69 de milioane de lei, sumă alocată pentru construcția și echiparea fabricii. Însă, în loc să aducă beneficii economice și ecologice, fabrica a stagnat din cauza unei serii de probleme administrative și tehnice.

Deși, în 2022, autoritățile au anunțat cu mare fast „revitalizarea” fabricii, realitatea era mult mai sumbră: activitatea acesteia a fost redusă la testarea echipamentelor, iar în 2023 a fost reluată discuția despre transferul fabricii între instituții, fără a se ajunge însă la un rezultat concret.

Un dosar penal și acuzații de gestionare frauduloasă

În ciuda promisiunilor autorităților, dosarul penal privind posibile fraude în gestionarea fondurilor japoneze a fost deschis în 2021, pe baza unor acuzații de „gestionare frauduloasă a mijloacelor financiare”. Ancheta a vizat presupuse încălcări în procesul de implementare a proiectului și utilizarea incorectă a fondurilor, în special în ceea ce privește achizițiile și construirea infrastructurii.

Cu toate acestea, dosarul penal a fost clasat în vara anului 2024, procurorii concluzionând că fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni, iar prejudiciul nu a fost semnificativ. Deși investigațiile au identificat mai multe nereguli administrative, inclusiv achiziții nejustificate și lucrări suplimentare care au dus la creșterea costurilor, nu s-a putut dovedi intenția de a deturna fonduri. Acest lucru a lăsat autoritățile în fața unui impas, fără o soluție clară pentru a redresa situația fabricii.

Problemele tehnice și economice: fabrica nu a fost pregătită pentru succes

De la început, fabrica s-a confruntat cu multiple dificultăți tehnice și economice. Într-un studiu realizat în 2022 de Asociația de BioEnergetică din Moldova, experții au identificat mai multe cauze ale eșecului, inclusiv lipsa unui depozit corespunzător pentru stocarea materiei prime și a produselor finite, echipamentele incomplete și inaccesibilitatea materiilor prime de calitate. Mai mult, costul de producție al peleților a fost mai mare decât prețul de piață, ceea ce a făcut ca fabrica să nu fie rentabilă din punct de vedere economic.

Aceste deficiențe au fost reflectate într-un raport care estima că, pentru a reporni fabrica și a o pune pe un drum sustenabil, ar fi fost necesare noi investiții de aproximativ 18,1 milioane de lei sau aproape un milion de dolari. Sumele ar fi fost destinate achiziționării echipamentelor necesare, inclusiv a unui depozit pentru materii prime și produse, dar și a unui încărcător frontal pentru manipularea acestora.

Schimbările de administrare și încercările de revitalizare

Într-o încercare de a soluționa problema, autoritățile au decis transferul fabricii între instituții. În 2022 se discuta despre transferul fabricii din subordinea Ministerului Agriculturii la Agenția Proprietății Publice (APP), iar în 2023 s-a propus includerea fabricii în lista proiectelor investiționale pentru atragerea unui partener privat. Însă, în ciuda avizelor pozitive și a pregătirii unui proiect de hotărâre de Guvern, procesul nu a fost niciodată finalizat.

Mai mult, autoritățile nu au reușit să atragă parteneri pentru relansarea proiectului. În ciuda interesului manifestat de câțiva antreprenori, precum Ion Ionaș din raionul Ialoveni, care s-a oferit să preia fabrica și să o relanseze cu ajutorul unui parteneriat public-privat, propunerile sale nu au fost luate în considerare de autorități. Ionaș, care a investit deja în utilaje pentru producerea de peleți din biomasă, a susținut că poate revitaliza fabrica, asigurând în același timp prețuri accesibile pentru instituțiile publice, dar și contribuind la reducerea poluării prin valorificarea deșeurilor agricole.

După aproape un deceniu de la începuturile sale, fabrica de peleți din Pașcani rămâne un simbol al eșecului administrativ și al iresponsabilității în gestionarea unui proiect important pentru Republica Moldova. În ciuda investițiilor japoneze și a promisiunilor repetate ale autorităților, fabrica nu a reușit să își îndeplinească scopul și rămâne într-o stare de abandon.