Evenimente care scriu istorie: Adoptarea Constituției Republicii Moldova
Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, este principalul instrument politico-juridic, care a consacrat despărțirea definitivă de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Legea supremă a intrat în vigoare la 27 august 1994, marcând un pas decisiv în consolidarea independenței și a statului de drept după destrămarea Uniunii Sovietice.
Imagine simbolDupă prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. În această perioadă de tranziție, statul a funcționat pe baza unei legislații provizorii și a Constituției RSS Moldovenești din 1978. Actul a fost modificat, pentru a corespunde noii situații politice, dar era nevoie de o nouă Constituție, care să reflecte realitățile unui stat suveran și democratic, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.
În anii 1992-1994 a fost creată o Comisie constituțională specială, formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile, care urma să elaboreze un proiect de Constituție care să stabilească temelia noii ordini juridice. Proiectul a fost dezbătut atât în Parlament, cât și în cadrul societății, în consultări publice. Au fost opinii divergente legate de forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia regiunilor și relația cu România.
Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, conform căreia Republica Moldova este o republică parlamentară; suveranitatea și independența - statul este suveran, independent, unitar și indivizibil; limba oficială – limba de stat este limba română. La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.
De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și, în 2016, s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.
Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar în martie 2024 Parlamentul Republicii Moldova a votat includerea în Constituție a obiectivului integrării europene ca orientare strategică ireversibilă a statului.
Supremația Constituției este garantată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova.