Efectele negative ale aerului poluat asupra sănătății

Efectele pe termen scurt variază de la un simplu disconfort, cum ar fi iritația ochilor, nasului, pielii, gâtului, respirația șuierătoare, tusea și senzația de apăsare în piept și dificultățile de respirație, până la stări mai grave, cum ar fi astmul, pneumonia, bronșita și problemele pulmonare și cardiace. Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului poate provoca, de asemenea, dureri de cap, greață și amețeli, transmite Știri.md.

Aceste probleme pot fi agravate de expunerea pe termen lung la poluanți, care este dăunătoare sistemelor neurologice, reproductive și respiratorii și poate provoca cancer sau deces.

Efectele pe termen lung sunt cronice, durează ani de zile sau toată viața și se pot încheia chiar cu deces. În plus, pe termen lung, toxicitatea mai multor poluanți ai aerului poate induce, de asemenea, o varietate de cancere.

După cum s-a menționat deja, tulburările respiratorii sunt strâns asociate cu inhalarea poluanților din aer. Acești poluanți vor invada căile respiratorii și se vor acumula la nivelul celulelor. Deteriorarea celulelor țintă ar trebui să fie legată de componenta poluantă implicată, precum și de sursa și doza acesteia. Efectele asupra sănătății depind, de asemenea, îndeaproape de țară, zonă, sezon și timp. O durată prelungită de expunere la poluant ar trebui să încline spre efecte pe termen lung asupra sănătății în raport și cu factorii de mai sus.

Au fost observate efecte cardiovasculare multiple după expunerea la poluanții din aer. Modificările apărute în celulele sangvine, după expunerea pe termen lung, pot afecta funcționalitatea cardiacă. Ateroscleroza coronariană a fost raportată în urma expunerii pe termen lung la emisiile din trafic, în timp ce expunerea pe termen scurt este legată de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

Poluanții atmosferici absorbiți de pielea umană pot contribui la îmbătrânirea pielii, psoriazis, acnee, urticarie, eczeme și dermatită atopică. Expunerea la particulele PM și fumatul acționează ca agenți de îmbătrânire a pielii, provocând pete, discromie și riduri. De curând, poluanții au fost asociați cu cancerul de piele.

Mortalitatea

Efectul final al poluării aerului asupra sănătății este de a provoca moartea prematură. Dovezile epidemiologice au apărut pentru prima dată din cercetările americane. De remarcat, studiile recente pe termen lung arată asocieri între particulele PM și mortalitate, calitatea aerului fiind la niveluri cu mult sub nivelul actual anual al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

O estimare a OMS a raportat că în 2012, din cauza poluării, aproximativ 3,7 milioane de oameni au murit de cauză prematură, atât din mediul urban, cât și rural. Cauza deceselor a fost defalcată astfel: cardiopatie ischemică (40%), accident vascular cerebral (40%), boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (11%), cancer pulmonar (6%) și infecții acute ale căilor respiratorii inferioare, la copii (3%).

Concentrându-ne pe Europa, poluarea aerului este din nou cel mai mare factor de risc din mediu, cauzator al morții premature (EEA, 2014). În 2012, cifrele mortalității, legate de poluarea aerului în țările cu venituri mici și medii și în țările cu venituri mari, au fost estimate la 203.000 și, respectiv, 280.000 (OMS, 2014). În anii de referință 2010 – 2012, a crescut proporția populației urbane din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), care locuiește în zone în care valoarea limită zilnică a UE pentru concentrațiile particulelor dăunătoare a depășit 21, respectiv 10%.

Afecțiunile cardiopulmonare

Impactul poluării aerului cu particule asupra afecțiunilor cardiopulmonare a fost supus unui studiu intens, care a dus la un consens științific cu privire la asocierile independente ale PM din aer, cu impact negativ asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare în urma expunerilor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung [3].

În sprijinul acestui fapt, expunerea pe termen lung la concentrații de PM, precum și locuitul în mediile cu trafic intens, sunt asociate cu markeri preclinici ai aterosclerozei și, de asemenea, cu progresia acestei patologii.

Alte efecte ale poluării asupra sănătății

În afară de efectele bine documentate asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare, tot mai multe studii au investigat potențialul poluării aerului cu PM de a influența negativ mai multe aspecte ale sănătății. Acum avem dovezi care leagă expunerea pe termen lung la PM cu rezultate adverse la naștere, în timp ce datele emergente sugerează posibile efecte ale expunerii pe termen lung la PM asupra diabetului, neurodezvoltării și funcției cognitive [7].

Numărul de studii care leagă expunerea mamei la poluanții atmosferici, inclusiv la particulele PM, în timpul sarcinii cu diferite rezultate ale nașterii este în creștere constantă și prezintă un interes deosebit ca urmare a intervalului de timp crucial al dezvoltării biologice și, ca atare, potențialului de a avea consecințe pe termen lung asupra sănătății generale [8].

Conștientizarea și educația individuală

Faptul că o calitate proastă a aerului poate avea un impact atât de semnificativ asupra sănătății umane este de necontestat, iar secțiunile anterioare s-au bazat pe cercetările efectuate în ultimii ani, care susțin ideea că riscurile cresc pe măsură ce apar noi pericole.

Dacă oamenii sunt conștienți de variațiile în calitatea aerului pe care îl respiră, de efectul poluanților asupra sănătății, precum și de concentrațiile susceptibile de a provoca efecte adverse și de acțiuni de reducere a poluării, există o probabilitate mai mare de a motiva schimbări atât în comportamentul individual, cât și public. La rândul său, o astfel de conștientizare are potențialul de a crea un mediu mai curat și o populație mai sănătoasă.

Printre măsurile care previn poluarea aerului se enumeră: 

Folosirea mijloacelor de transport în comun – folosirea mijloacelor de transport în comun reduce considerabil poluarea aerului și dscarcă în același timp traficul; faceți un exercițiu de imaginație – urcați cei 60 de ocupanți ai unui troleibuz în 60 de autoturisme. Deja veți avea o șosea plină pe o lungime de cel puțin 200 m (comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic aglomerat și un aer irespirabil în imediata apropiere a “alaiului motorizat”.

Totodată, dacă îți dorești o viață mai activă și prietenoasă cu mediul, merită să iei în considerare alegerea unui mijloc de transport alternativ precum bicicleta, trotineta sau mersul pe jos. 

Citește și: Nivel ridicat de poluare în Chișinău: Care sunt cauzele