269
0
Dreptul la muncă în penitenciare: M-am angajat ca să mă eliberez
269
0

Deținuții au nevoie să muncească pentru a-și reduce din pedeapsă și a se reintegra în societate, dar puțini dintre cei care ajung la închisoare au această posibilitate.

La Penitenciarul nr. 18 - Brănești, raionul Orhei, mai puțin de 10% dintre deținuți sunt repartizați la lucru în mina de calcar din Brănești, la deservirea penitenciarului sau la munci sezoniere în câmp, în funcție de regimul de executare a pedepsei, disciplină, profil și de contractele încheiate de penitenciar cu agenții economici, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.

„Eu lucrez la muncă remunerată. Mă iau cu lucrul și-mi trece ziua. Mai joc fotbal, una alta și-mi trece ziua. Eu mai mult m-am angajat la lucru ca să mă ajute să mă eliberez. Mă implic în tot ce se poate ca să fie bine. Patru zile jumate îmi scoate pe lună. Am deja vreo trei-patru luni de când lucrez”, povestește deținutul Igor Goga. Acesta lucrează asistent social, mai exact îngrijește de un deținut cu nevoi speciale, în Penitenciarul nr. 18 - Brănești.

„Dacă lucrezi - ești liniștit. Când nu lucrezi și te apuci să faci altceva nu te simți normal. Când știi că ai ceva de făcut - ești preocupat de un lucru oarecare, care te sustrage de la alte nevoi și nu ai neplăceri. În singurătate când stau - scriu versuri sau ceva din viața mea: Prin ce-am trecut, cum va fi în viitor”, mărturisește deținutul Maxim Șevcenco, care lucrează bibliotecar.

Instituția penitenciară duce lipsă de ateliere dotate corespunzător. „Dacă găsiți vreo organizație să facă o donație, vreo mașină de cusut… că asta moare”, se destăinuie un deținut.

„O mașină de frezat tot n-avem. Ce să faci cu foarfecele la 700 de oameni”, adaugă alt deținut angajat în gospodăria Penitenciarului nr. 18 - Brănești.

Fiecare condamnat are un cont special (cont de peculiu) pe care este transferat salariu său. Un deținut primește de la 600 până la 1.300 de lei pe lună. 

Legislația interzice munca forțată. „Nu există un principiu al obligativității ca să fie încadrați în câmpul muncii. Dar sunt programe obligatorii pe care condamnatul trebuie să le frecventeze pentru ca să-și schimbe modul de gândire. Asta e o posibilitate ca el să se reintegreze și să nu mai săvârșească infracțiuni”, spune psihologa de la Penitenciarul nr. 18 - Brănești, Tatiana Cucu.

Munca deținuților este luată în calcul la stabilirea pensiei, inclusiv stagiul de cotizare. „Când se eliberează li se dă cotorul, iar la pensie se anexează acest cotor. Poate anexa anii de detenție în care a lucrat în penitenciar, fie în condiții grele sau mai puțin grele”, afirmă Iurie Cotruță.

Lipsa locurilor de muncă și numărul insuficient de gardieni care asigură escortarea condamnaților în afara penitenciarelor sunt principalele provocări cu care se confruntă sistemul penitenciar.

„Nu sunt locuri de muncă. Nu sunt agenți economici prin preajma penitenciarului - ca să-i putem angaja pe toți la lucru. Este ceva la noi în plan, cu o întreprindere din Chișinău, dar asta e în perspectivă. Noi ieșim și la munci sezoniere, cum este culesul poamei, la prășit în vie etc. Pentru aceste munci li se plătește și li se reduce din termenul de pedeapsă”, a declarat șeful Secției reintegrare socială din cadrul Penitenciarului nr. 18 - Brănești, Iurie Cotruță.

La Penitenciarul nr. 18, din cei 700 de condamnați, doar 60 de deținuți sunt angajați la mina de calcar din Brănești, iar alți 60 - lucrează în gospodăria închisorii.

Altă problemă specificată de Oficiul Avocatul Poprului este paza condamnaților în afara pușcăriei. „În afara penitenciarului trebuie să fie asigurată paza și escorta celor care muncesc. Aici este cea mai mare provocare, deoarece ANP nu dispune de personalul angajat al penitenciarelor care asigură această pază al persoanelor: Dacă-i scot la munci în câmp”, menționează șeful Direcției prevenirea torturii de la Oficiul Avocatul Poporului, Alexandru Zubco.

Potrivit lui Alexandru Zubco, fiecare penitenciar poate angaja la muncă 10% din numărul de deținuți care benevol acceptă să lucreze. „Asta nu înseamnă respectarea întru totul a dreptului la muncă al deținuților. Problema rămâne în asigurarea condițiilor de muncă, care este o muncă enormă, încă nereală în Republica Moldova. (...)”, spune Zubco de la Oficiul Avocatul Poporului.

Potrivit lui Alexandru Zubco, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) are planuri scrise pe hârtie privind asigurarea condițiilor și respectarea integrală a dreptului la muncă al deținuților. „Pe hârtie se numește Programul individualizat de executare a pedepsei. Se bifează două ore ai stat, dar eficiență că omul s-a schimbat nu este. Cei care iese se întorc înapoi într-un termen relativ scurt”, precizează șeful Direcției prevenirea torturii de la Oficiul Avocatul Poporului.

În anul 2019, în sistemul penitenciar la munci remunerate au fost plasați 838 de deținuți, în descreștere cu 4,6% față de anul 2018. În Republica Moldova există 17 penitenciare în care sunt deținute aproape 7.000 de persoane, conform Raportului ANP.