Dietă, înfometare sau post intermitent? Un medic explică ce să alegi

Potrivit lui Pautov, termenul „dietă” provine din grecescul „diaita” și desemna inițial un mod general de viață sănătos, ce includea sănătatea fizică și cea mintală. Astăzi, însă, cuvântul este asociat mai ales cu regimuri restrictive menite să prevină sau să trateze afecțiuni, transmite Știri.md.

„Astăzi, când spunem dietă, ne referim, de cele mai multe ori, la un regim alimentar care elimină sau limitează anumite alimente – fie în scop profilactic, pentru a preveni îmbolnăvirea, fie în scop terapeutic, recomandat de un medic sau nutriționist. Dar originea cuvântului e cu totul alta. Termenul provine din grecescul „diaita”, care desemna un mod general de viață sănătos, ce include atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală. La origine, dieta nu însemna un regim strict de slăbire, ci un stil de viață echilibrat. Mi-ar plăcea să revenim la acest sens și să înțelegem că dieta este ceva ce menții pe termen lung, nu o serie de restricții temporare”, explică Mihail Pautov.

Totodată, medicul mai atrage atenția că nu există o rețetă universală pentru un stil de viață sănătos.

„Pentru cineva, poate însemna să alerge 5 ore pe zi și să mănânce doar legume. Pentru altcineva, să mănânce grăsimi de origine animală, să stea în frig, bine îmbrăcat, și să doarmă mult. Chiar și la aceeași persoană, stilul de viață sănătos se poate schimba de-a lungul anilor: poți fi vegetarian o perioadă, apoi să urmezi dieta mediteraneană și, ulterior, să faci mai mult sport. Important e să fie sustenabil”, adaugă Pautov.

Specialistul avertizează despre falsa impresie că oricine se pricepe la nutriție doar pentru că mănâncă zilnic.

„Foarte mulți oameni cred că știu ce înseamnă alimentația sănătoasă, fără să se fi documentat din surse corecte. Dacă felul tău de a trăi îți modifică analizele în rău, te face să iei în greutate sau să te simți obosit, acela este un semnal de alarmă. Fără educație corectă, nu ai cum să iei decizii informate despre nutriție și dietă”, spune el.

Pautov explică și de ce înfometarea, des folosită de cei care vor să slăbească rapid, este, de fapt, o capcană periculoasă.

„Pe termen scurt, înfometarea este eficientă în a pierde în greutate, dar este nesănătoasă, nesustenabilă și îți distruge psihicul. Îți schimbă comportamentul social: nu mai ești un partener bun, un coleg bun sau un părinte răbdător. În plus, corpul reacționează defensiv, activând mecanisme prin care stochează mai ușor grăsimea la următoarea perioadă de alimentație”, avertizează el.

Medicul demontează și mitul slăbirii spectaculoase din primele zile de înfometare.

„Când te înfometezi, organismul folosește rezervele de glicogen din ficat și mușchi, iar fiecare gram de glicogen este legat de patru grame de apă. De aceea, poți pierde rapid 2-4 kilograme, dar nu este grăsime, ci apă și conținut digestiv. Apoi, metabolismul încetinește, iar pierderea reală de grăsime devine minimă”, explică acesta.

Consecințele înfometării includ pierderea masei musculare, „aurul corpului”, cum o numește Pautov, oboseală accentuată, nervozitate, pofte intense pentru alimente bogate în grăsimi și zaharuri și, în final, acumularea mai rapidă a kilogramelor pierdute. 

„E un cerc vicios care duce la frustrare și lipsă de motivație”, punctează medicul.

În opoziție cu înfometarea, Pautov descrie postul intermitent ca pe o formă de restricție controlată, fiziologică și sustenabilă.

„Postul intermitent înseamnă restrângerea ferestrei de timp în care mănânci, de exemplu, 16 ore fără alimentație și 8 ore în care consumi mesele zilei. Este diferit de înfometare pentru că nu pierzi masă musculară, nu îți scade metabolismul și nu îți afectează viața socială dacă este făcut corect”, spune acesta.

Medicul enumeră și alte forme: schema 18/6, varianta mai strictă 20/4 sau chiar OMAD („One Meal A Day”). Totuși, avertizează că formele extreme pot fi greu de menținut și pot genera dezechilibre.

„Cel mai ușor de adoptat și menținut este postul 16/8. Nu e miraculos, dar funcționează pentru mulți oameni pentru că este simplu și se potrivește cu viața de zi cu zi”, spune el.

Pautov citează mai multe cercetări științifice pentru a susține diferențele dintre metode. Un review pe 623 de participanți a arătat că atât postul intermitent, cât și restricția calorică simplă duc la o pierdere medie de 6 kg în 6 luni, însă postul intermitent a avut rezultate ușor mai bune la sensibilitatea la insulină.

Un alt studiu a comparat trei tipuri de regimuri: restricția calorică continuă, postul intermitent și „alternate day fasting” (zile cu alimentație normală alternate cu zile cu aport foarte scăzut de calorii). Pe termen scurt, postul pe zile alternative a produs cea mai mare scădere în greutate, însă, pe termen lung, postul intermitent s-a dovedit cel mai eficient pentru menținerea rezultatelor.

Al treilea studiu a concluzionat că postul intermitent nu este mai eficient decât restricția calorică, dar funcționează la fel de bine, cu avantajul că este mai ușor de urmat de către majoritatea oamenilor.

„Dieta, în sensul ei originar, este un mod de viață sănătos, echilibrat și sustenabil. În schimb, înfometarea este exact opusul acestui concept: te slăbește fizic și psihic. Postul intermitent, făcut corect, poate fi o unealtă utilă pentru a obține restricție calorică și pentru a slăbi, fără a compromite sănătatea pe termen lung. Nu există soluții miraculoase, există doar obiceiuri sănătoase pe care le putem menține”, conchide Mihail Pautov.