Criza gazelor: 5 scenarii alarmante pentru R. Moldova
Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul o eventuală criză a gazelor naturale şi au elaborat un Plan de acțiuni pentru situații excepționale pe această piață.
Printre riscuri se numără avarii, geruri sau sistarea de către Rusia a livrărilor din cauza datoriilor.
Planul elaborat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii are cinci scenarii de risc şi prevede măsurile excepţionale care urmează să fie aplicate în cazul în care cantităţile necesare de gaze naturale nu mai ajung în Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.
Scenariul 1: Defecțiuni tehnice pe direcțiile de transport al gazelor naturale (din import)
Acest scenariu se referă la situaţia când apar defecțiuni în rețelele de transport al gazelor naturale, altele decât conductele amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, adică până la intrarea în sistemul naţional.
Potrivit MEI în cazul unor astfel de evoluţii riscurile de apariţie a unor probleme în asigurarea cu gaze sunt minime, iar impactul nesemnificativ.
De notat că cel mai cunoscut caz de defecţiune în rețelele de transport al gazelor naturale a fost pe 1 aprilie 2009, când o explozie la conducta magistrală Ananiev-Tiraspol-Izmail (diametrul 1.200 mm) a dus la distrugerea unei porţiuni de 10 metri din gazoduct, pe care se pompa metan în statele din Balcani şi Turcia.
Scenariul 2: Defecțiuni tehnice în sistemul național de transport al gazelor naturale.
Aici e vorba de defecțiunile tehnice în conductele magistrale și în gazoductele - branșamente, în stațiile de comprimare, de predare şi de măsurare, și în alte instalații ale reţelelor de transport al gazelor naturale de pe teritoriul Republicii Moldova.
Autorităţile apreciază că probabilitatea apariţiei unui astfel de risc este foarte mică, iar consecinţele sunt nesemnificative.
Scenariul 3: Condiții meteo extreme.
Din această categorie fac parte condițiile meteo cu valori scăzute ale temperaturii medii sub minus 15 grade Celsius în perioada sezonului rece al anului și într-un interval de timp de cel puțin 7 zile sau, cu alte cuvinte, condițiile meteo extreme în perioada de iarnă, care conduc la o creștere semnificativă a consumului de gaze naturale utilizate pentru încălzire.
Potrivit Ministerului Economiei probabilitatea apariţiei unui astfel de risc este una medie, iar consecinţele pot fi de la moderate la semnificative.
Astfel dacă gerurile de minus 15 grade Celsius durează mai mult de şapte zile, apoi efectele asupra consumatorilor vor fi semnificative, iar defecitul estimat de gaze poate ajunge la 30 milioane metri cubi.
Scenariu 4: Limitarea furnizării gazelor din import fără ca să existe defecțiuni tehnice.
Acestui scenariu îi pot fi atribuite riscurile de limitare a furnizării gazelor naturale spre Europa și, respectiv spre Moldova, din cauza neînțelegerilor sau a tensiunilor în relațiile politice și comerciale dintre Federația Rusă și Ucraina.
La fel şi posibila limitare a furnizării gazelor naturale către Republica Moldova din cauza existenței datoriilor față de Gazprom, care la situația de 1 ianuarie 2017 constituie cifra de circa 750 milioane dolari (fără datoriile din stângă Nistrului), susţine MEI.
Probabilitatea apariţiei unui astfel de risc este una medie, iar consecinţele de la semnificative la grave. Astfel doar o reducere cu 10% a furnizării de gaze poate crea un deficit de 16-18 milioane metri cubi de gaze iarna şi 3-8 milioane metri cubi - vara.
Scenariul 5: Sistarea furnizării gazelor naturale din import fără ca să existe defecțiuni tehnice.
E vorba de situaţia când furnizarea gazelor naturale este sistată şi are are loc din cauza neînțelegerilor sau a tensiunilor în relațiile politice și comerciale dintre Federația Rusă și Ucraina.
La fel sistarea furnizării gazelor naturale poate avea loc din cauza datoriilor Republicii Moldova față de Gazprom. Nivelul de risc politic şi comercial este mediu, dar consecinţele sunt foarte grave, constată Ministerul Economiei. Estimările arată că într-o astfel de situaţie, Moldova ar urma să găsească iarna din altă sursă 165 -180 milioane metri cubi de gaze pe lună, iar în restul anului 13-34 milioane de metri cubi de gaze.
Citiţi şi:
Printre 13 măsuri preventive ce ar urma să fie luate pentru a dispune de surse de alternativă sunt enumerate următoarele:
a)realizarea proiectului de construcţie a conductei magistrale Ungheni-Chişinău;
b)efectuarea lucrărilor de prospecțiune pentru identificarea şi exploatarea în perspectivă a zăcămintelor de gaze din sudul țării;
c)încheierea contractelor de procurare a gazelor din import de lungă durată, precum şi utilizarea în situații excepționale a stocurilor din conductele magistrale;
d)efectuarea studiului cu privire la oportunitatea stocării gazelor în depozitele de stocare din Bogorodiceni, Ucraina, şi, după caz, încheierea unui contract privind prestarea serviciilor de stocare pentru a acoperi vârful de consum şi pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze a consumatorilor din Moldova în cazul survenirii unei situații excepţionale;
e)încheierea cu Ukrtransgaz (Ucraina) a unui contract privind transportul prin teritoriul Ucrainei a gazelor importate de către Republica Moldova din Federația Rusă sau din alte ţări;
f)încheierea, inclusiv la nivel interguvernamental, a unui acord cu Ucraina privind importul și tranzitul gazelor prin teritoriul Ucrainei, precum şi privind prestarea Republicii Moldova a serviciilor de stocare a metanului în depozitele de stocare din Bogorodiceni;
g)încheierea cu Gazprom a unui contract suplimentar sau introducerea în contractul existent a unei clauze suplimentare cu privire la procurarea gazelor la frontiera Federației Ruse în cazul sistării livrării gazelor din Rusia prin Ucraina;
h)încheierea de către Moldovatransgaz și Ukrtransgaz a unui acord de operare pentru punctele de interconexiune dintre sistemele gaze din Moldova și din Ucraina, pentru a asigura posibilitatea transportului gazelor pe traseele existente, inclusiv în regim bidirecțional (revers).