Condamnații pe viață vor fi liberi? Legea care le-a schimbat soarta

Conform acestor schimbări, condamnații au beneficiat de susținerea conducerii Penitenciarului nr. 17 Rezina, care a sprijinit, în majoritatea cazurilor, demersurile de amnistie, reducerea pedepsei sau liberarea condiționată înainte de termen, acceptate, în final, de judecători, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

Până la adoptarea Legii amnistiei din 2021, condamnații pe viață puteau fi eliberați doar după 30 de ani de detenție, în baza articolului 91 din Codul penal. Totuși, acest articol nu a fost niciodată aplicat pentru condamnații la detenție pe viață. Legea amnistiei din 2021, cu modificările ulterioare, a fost prima care a permis eliberarea acestor persoane, iar în 2025, ANP raporta că 128 de persoane au fost condamnate la detenție pe viață în cei 33 de ani de independență ai Moldovei, fără ca vreuna dintre acestea să fi fost grațiată.

Istoricul modificărilor

Legea amnistiei a fost adoptată în decembrie 2021, în contextul aniversării a 30 de ani de la independența Moldovei, iar aceasta prevedea posibilitatea aplicării amnistiei și condamnaților la detenție pe viață, cu condiția unei evaluări a riscului de recidivă de către un psiholog judiciar.

Totuși, în martie și iulie 2022, au fost introduse modificări semnificative, eliminând evaluările psihologice, iar ulterior, în noiembrie 2022, printr-un amendament important, a fost introdus termenul de „comutare” a pedepsei, ceea ce a permis, în cele din urmă, condamnaților pe viață să beneficieze de legea amnistiei.

Amendamentele, susținute de deputata PAS Olesea Stamate și votate de parlamentari, au clarificat și completat legea, în urma constatărilor făcute de ANP că instanțele amânau examinarea cererilor de amnistie în cazul condamnaților pe viață. Aceste modificări au fost susținute și de Guvern, dar au stârnit controverse în rândul opoziției, care a acuzat introducerea unor lacune deliberate în legislație pentru eliberarea unor persoane cu infracțiuni grave.

Modificările din 2024 și implicarea Ministerului Justiției

În 2024, Ministerul Justiției a promovat modificări la Codul penal, prin care termenul pentru eliberarea condiționată a condamnaților pe viață a fost redus la 25 de ani. De asemenea, un alt articol din Codul penal a introdus posibilitatea înlocuirii unei părți din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, fără a fi necesar să fie achitat prejudiciul cauzat victimelor.

Aceste modificări au fost explicate de Ministerul Justiției ca parte a unui proces de aliniere la standardele europene și internaționale, în scopul îmbunătățirii sistemului de justiție penală. Totodată, Ministerul a subliniat că modificările nu trebuie aplicate abuziv, iar procesul trebuie să fie transparent și să nu lezeze drepturile victimelor.

Reacțiile autorităților și controversele legate de eliberări

În ciuda susținerii de la Ministerul Justiției, subiectul eliberării condamnaților pe viață a fost amplu dezbătut în public, iar Partidul Acțiune și Solidaritate a acuzat că amendamentele au fost introduse pentru a favoriza eliberarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni grave.

În ceea ce privește implementarea modificărilor, toate deciziile privind eliberarea condiționată sunt luate de comisiile penitenciare, iar conducerea penitenciarelor trebuie să se conformeze acestor hotărâri. Directorul ANP a demisionat după scandalul privind eliberările, subliniind că instituția a acționat conform legii.

În final, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat că amnistia a fost aplicată doar în 15 cazuri, iar modificările recente au avut scopul de a reglementa și uniformiza procesul de liberare condiționată.

Citește întregul articol pe zdg.md. 

Știri.md amintește că procurorul general al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea privind modificările Legii amnistiei în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea Independenței.

Șeful Procuraturii subliniază că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor.

„De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice”, transmite instituția.

De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea Olesei Stamate, fosta șefă a Comisiei juridice, numiri și imunități, din cadrul formațiunii politice, în urma implicării sale în modificările controversate ale Legii amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți periculoși.

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea a scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.

În context, amintim că Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață, a fost eliberat recent din penitenciar. Cu explicații în acest sens a venit ANP. Ulterior, la 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a dispus ca acesta să fie căutat, reținut și adus înapoi la penitenciar.