Codul civil al Republicii Moldova va fi modificat

Ministerul Justiției a prezentat pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului civil.

Autorii inițiativei propun definirea şi reglementarea abuzul de drept. Potrivit inițiativei legislative, niciun drept subiectiv nu poate fi exercitat exclusiv cu intenţia de a cauza altei persoane un prejudiciu sau a-i dăuna în alt mod (abuzul de drept). În cazul abuzului de drept, instanța de judecată, ținând cont de natura și consecințele acestuia, refuză titularului în apărarea dreptului subiectiv exercitat abuziv sau, după caz, îl obligă la încetarea exercitării abuzive. Dacă abuzul de drept a dus la încălcarea dreptului subiectiv al unei alte persoane, aceasta poate cere repararea prejudiciului cauzat.

Cu scopul de a dezvolta principiul bunei-credinţe, care, în dreptul privat îndeplineşte numeroase funcţii de completare a lacunelor legislative şi de ordonare a comportamentului subiectelor de drept civil, Codul va fi completat cu un articol nou, care defineşte buna-credinţă. Astfel, ” bună-credință este un standard de conduită al unei părţi, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschidere și luarea în calcul a intereselor celeilalte părți la acel raport juridic. În special, este contrar bunei-credinţe ca o parte să acţioneze în contradicţie cu declaraţiile pe care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declaraţii sau comportament”.

De asemenea, se defineşte caracterul rezonabil. Conform amendamentelor propuse, caracterul rezonabil, prevăzut într-o dispoziţie legală sau într-un act juridic, se va aprecia în mod obiectiv, luând în considerare natura și scopul elementului supus aprecierii, circumstanțele cazului, precum și uzanțele și practicile pertinente.

Proiectul introduce principiul recunoscut în dreptul privat, nemo auditur propriam turpitudinem allegans, adică interdicţia invocării comportamentului propriu ilicit sau de rea-credinţă. Astfel, nicio persoană nu poate invoca, la întemeierea pretenţiei sale, fapta ilicită sau de rea-credinţă pe care tot ea a săvârşit-o sau la care a participat. Nicio persoană nu poate obţine un avantaj din comportamentul său ilicit sau de rea-credinţă.

Totodată, prin amendamentele propuse, se recunoaşte expres divizarea prejudiciului în patrimonial şi nepatrimonial (moral), inclusiv prejudiciul biologic, adică pierderea sau diminuarea unei capacităţi a corpului uman. Astfel, în condiţiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial cauzat astfel. Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat, distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (dauna reală), precum şi profitul ratat ca urmare a încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profitul ratat). Se consideră prejudiciu nepatrimonial suferinţele fizice şi psihice, precum şi diminuarea calităţii vieţii (prejudiciul moral). În cazul vătămării sănătăţii, el de asemenea cuprinde pierderea sau diminuarea unei capacităţi a corpului uman (prejudiciul biologic).

Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situaţia în care s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea. În locul reparării prejudiciului patrimonial, persoana lezată poate cere recuperarea de la cel care răspunde de prejudiciu a întregului profit pe care l-a obţinut în legătură cu cauzarea prejudiciului. Această regulă se aplică doar dacă legea prevede o asemenea formă de determinare a prejudiciului patrimonial sau dacă aplicarea unei asemenea forme de determinare a prejudiciului patrimonial este rezonabilă în împrejurările cazului.

Având în vedere că în raporturile juridice civile notificările joacă un rol decisiv, autorii inițiativei propun recunoașterea faptului că notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor, dacă legea sau actul juridic nu impune o anumită cerinţă de formă.

Proiectul Codului civil a fost elaborat de un grup de lucru pe parcursul a aproape trei ani. Codul civil al Republicii Moldova este cel mai voluminos şi detaliat act legislativ în materie de drept privat în Republica Moldova. Având putere de lege organică, el reglementează statutul persoanelor, proprietatea, obligaţiile, moştenirea şi dreptul internaţional privat.