Cine sunt șefii din rețeaua lui Șor ce promovează propaganda anti-UE
O investigație jurnalistică a dezvăluit legăturile între rețeaua lui Ilan Șor, care susține propaganda anti-UE, și beneficiarii din umbră ai avantajelor europene. Personaje precum „Tanti Raia”, „Sașa” și Svetlana Stanchevici, implicate în campania de dezinformare, trăiesc sau se bucură de beneficiile oferite de țările UE, în timp ce încurajează cetățenii să voteze împotriva integrării europene.

În cadrul investigației, jurnaliștii de la Zdg.md au aflat că aceste persoane sunt implicate în mai multe activități a rețelei de influență coordonată de penalul fugar Ilan Șor, care dă mită electorală pentru a promova propaganda anti-UE, transmite Știri.md.
„Sașa”, care le cere activiștilor lui Șor să voteze NU la referendum, a candidat, de fapt, la parlamentarele din 2021 pe lista Partidului „Acasă Construim Europa”, formațiune care, cel puțin la nivel declarativ, susține integrarea europeană a R. Moldova. Svetlana Stanchevici, care debitează narațiuni false despre Uniunea Europeană, cheltuie banii veniți de la Moscova chiar în țările UE, unde își organizează vacanțe frecvente.
Însușirea celor 1.000 de lei de către „tanti Raia” din „salariul” reporterei sub acoperire, Măriuța Nistor, nu reprezintă o premieră pentru ea. Zdg a constatat că aceasta a fost cercetată penal în mai multe dosare pentru pungășie și furt, iar într-un dosar a fost condamnată.
Oleg, intermediarul între banii din contul băncii din Rusia transferați reporterei sub acoperire și cash-ul primit, este pensionar MAI, cercetat și condamnat penal în trecut.
Racolarea și recompensarea cetățenilor angajați în slujba Moscovei în rețeaua controlată de Ilan Șor se realizează cu participarea mai multor șefi ai lui Șor, responsabili pe diferite straturi ale piramidei politice în care tronează Ilan Șor. Ei sunt cei care au rolul de a coordona procesul de extindere a rețelei, de îndoctrinare a celor deja racolați și de monitorizare a procesului de remunerare.
ȘefiȘOR condamnat în trecut pentru furt
„Tanti Raia” apare în investigația sub acoperire „În slujba Moscovei” în calitate de președinte al organizației primare Dobrogea din cadrul blocului „Victorie”. „Raia” este, de fapt, Raisa Surdu, o pensionară de 69 de ani, originară din Bălți, care din iunie 2024 are reședință temporară în satul Dobrogea din componența orașului Sângera, o suburbie a Capitalei.
Însușirea celor 1.000 de lei din „salariul” reporterei sub acoperire, Măriuța Nistor, nu reprezintă o premieră pentru „tanti Raia”. Datele de pe portalul instanțelor de judecată arată că ea a fost găsită vinovată într-un dosar penal în care a fost învinuită că în 2016 a sustras din geanta unei persoane aflate într-o piață din Capitală un portmoneu, valoarea căruia era de 450 de lei și care conținea 1.300 de lei, două carduri bancare și actele de identitate.
Instanța a considerat „posibilă corectarea și reeducarea inculpatei fără izolarea acesteia de societate”, astfel, pentru furtul valoarea căruia ajunge la 1.750 de lei, Surdu a primit o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității cu durata de 210 ore.
În instanță, Raisa Surdu nu și-a recunoscut vina, explicând că dosarul a fost deschis „din răzbunare pentru denunțul unor polițiști care ar fi estorcat mită de la ea”.
Raisa Surdu însă nu și-a ispășit pedeapsa, întrucât instanța a decis, printr-o hotărâre din 2022, că „punerea în executare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității aplicată cetățenei Surdu Raisa poate reprezenta o abatere”, întrucât nu poate fi aplicată „persoanelor care au atins vârsta de pensionare”.
Furtul portmoneului care i se incriminează nu e singura mențiune a Raisei Surdu într-un dosar penal pentru furt sau pungășie. Jurnaliștii de la Zdg au constatat că Raisa Surdu a fost vizată în alte șapte dosare în care a fost cercetată pentru pungășie și în alte trei – pentru furt. Toate însă au fost clasate la faza de urmărire penală.
Datele publice arată că Raisa Surdu figurează în calitate de administratoare a Societății Romilor din Nordul Moldovei „CIANGO DROM”. Totodată, ea este fondatoare și administratoare la SRL „AGRODAV PRIM”, firmă care are drept domeniu declarat de activitate agricultura.
„Sașa”, șefiȘORul care a fost candidat al Partidului „Acasă Construim Europa”
În prima investigație Zdg, Alexandr este prezentat în calitate de lider al organizației teritoriale (OT) 44, responsabil de coordonarea organizațiilor primare (OP) din suburbiile sectorului Botanica al Chișinăului. „Sașa” este Alexandr Martinovici și este implicat în politică de mai mulți ani.
Până a deveni președinte de OT, Alexandr Martinovici s-a vrut primar în una dintre suburbiile Capitalei – Băcioi, candidând din partea partidului „Șansă”, afiliat lui Ilan Șor, la alegerile locale din noiembrie 2023. Tot atunci, Martinovici a vrut să fie și consilier municipal la Chișinău, fiind al 16-lea pe lista formațiunii.
În calitatea sa actuală de coordonator al robiȘORilor, Martinovici vorbește nu doar despre bani, ci și despre idei.
Alexandru: Dar voi ce, doar pentru bani veniți?
Raisa: Bineînțeles că pentru bani vin, Sașa, ei nu-ți vor spune. Bineînțeles că pentru bani vin.
Alexandru: Dar ce, pentru idee să veniți vă este greu?
Nu este clar despre care idee vorbește Alexandru, pentru că nu a dezvoltat subiectul. Cert este că în 2021, înainte de a lucra pentru Șor, el a candidat pe listele Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE) condus de Gheorghe Cavcaliuc, formațiune care, cel puțin la nivel declarativ, susține integrarea europeană a R. Moldova. Asta deși, la subiectul referendumului din 20 octombrie privind schimbarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană, Martinovici spune: „Voi trebuie să știți: un NU clar”.
Nu este însă singura contradicție ce apare în jurul numelui lui Martinovici. Dintr-o mașină de marca BMW X5, fabricată tot în una din țările membre ale Uniunii Europene – Germania, Alexandr împarte liste pentru a înregistra simpatizanții blocului „Victorie”. În portbagajul mașinii fabricate în UE, în care se plimbă Martinovici, acesta transportă și pliante cu dezinformare despre Uniunea Europeană.
În timp ce toată „Victoria” lui Șor vorbește limba „moldovenească”, Martinovici susține, într-o discuție privată, că învață limba română. „Eu tot învăț limba română, am lecții de șase ori pe săptămână”, i-a declarat Martinovici reporterei Măriuța Nistor.
ȘefiȘOR pensionar MAI, cercetat penal
Oleg, care apare în investigația „În slujba Moscovei” în calitate de intermediar între numerarul din contul PromsviazBank (PSB) al reporterei Zdg sub acoperire și cash-ul înmânat de Raisa Surdu și care anterior a avut funcția pe care în prezent o exercită Martinovici, este, de fapt, Oleg Crîlov, fost polițist, astăzi, pensionar al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și donator al partidului „Șansă” în 2023. El a oferit formațiunii 10.000 de lei.
Activitatea de intermediere nu-i este străină nici dincolo de rețeaua lui Șor, întrucât este fondator și deține 33,3% din firma de producție și comerţ „NISEM” SRL, specializată în „activităţi de investigație şi protecție a bunurilor şi persoanelor, dar și intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri”. Crîlov mai are o firmă prin care „investighează şi protejează bunurile şi persoanele ” – Societatea pe Acțiuni „OLVAN”.
Datele publice arată că în 2017, Oleg Crîlov a fost tras la răspundere penală pentru păstrarea neglijentă a armelor de foc şi a munițiilor. Potrivit sentinței, Crîlov, deținând legal în posesie o armă, a manifestat neglijență și a încălcat regulile de păstrare a munițiilor. Crîlov a păstrat munițiile într-un rucsac aflat în portbagajul mașinii sale, care a ajuns în posesia unei persoane terțe ce a încercat să părăsească țara prin Aeroportul Internațional Chișinău, având munițiile, considerate letale, în bagajul de mână. În 2017, Judecătoria Chișinău i-a aplicat o amendă. Suma amenzii este blurată în sentința publicată de portalul instanțelor de judecată. Ea a devenit definitivă, pentru că nu a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău.
ȘefiȘORul cu vacanțe în UE
În investigație, Svetlana Stanchevici este prezentată drept „speaker” al blocului „Victorie”. Ea ține lecții propagandistice grupurilor de activiști și simpatizanți plătiți din bani veniți de la Moscova.
„Pe mine mă cheamă Svetlana Stanchevici. Eu, mai bine de 10 ani, am lucrat la canalul «Prime», am prezentat știri, prognoza meteo”, s-a prezentat Stanchevici la o întâlnire din 5 octombrie, organizată cu participarea activiștilor blocului „Victorie”, vorbind despre trecutul său.
Apoi, le-a spus voluntarilor și ceva care NU dezvăluie pe rețelele de socializare – că este speaker al blocului „Victorie”. Svetlana Stanchevici, pe Facebook și Instagram este, de fapt, Svetlana Ceban, nume de familie preluat după căsătorie. Ea se afișează ca blogger, influencer, fost model și în mediul online nu arată nicio legătură directă cu Ilan Șor sau cu activitatea politică.
„Nu e decent ca o femeie să vorbească despre vârstă, dar eu am 35 de ani și cred că e timpul potrivit pentru a ocupa o poziție activă în relație cu viitorul meu. Și să decid cine va conduce țara mea, cum să trăiesc și de aceea, eu stau în fața voastră și sunt speaker al blocului «Victorie!»”, s-a recomandat ea, filmată cu o cameră ascunsă.
Încălțată într-o pereche de ghete „Dior”, brand francez – adică european, Stanchevici a continuat să vorbească despre un viitor luminos…, pentru care însă ar trebui, conform ei, să spunem NU integrării europene a R. Moldova.
„Noi trebuie să ne luăm viitorul în mâinile noastre și să îmbunătățim viitorul nostru, la 20 octombrie trebuie să venim la referendum și să votăm clar NU… iarăși, exemplul cu Uniunea Europeană îl vedem…”
Numai că Uniunea Europeană despre care Stanchevici vorbește și Uniunea Europeană pe care no prezintă pe rețelele de socializare sunt două exemple diferite.
În lecția de propagandă pentru care a fost adusă în fața robiȘORilor, Stanchevici spune că Uniunea Europeană are scopul de a ne face cerșetori.
Citește continuarea investigației AICI.
Sub acoperire în slujba lui Șor: Schema de proteste și mita electorală
Peste 15 milioane de dolari au fost transferați din Federația Rusă, în luna septembrie, pentru coruperea alegătorilor în contextul scrutinului și referendumului din 20 octombrie. 130 de mii de cetățeni au fost depistați până în prezent de către organele de drept.
Citește și: PA atenționează: Cumpărarea sau vânzarea voturilor se sancționează