Chișinău: Clădiri-simbol, lăsate în paragină în așteptarea unui miracol

Primul popas a fost la clădirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de baroneasa Iulia von Gheiking. Este un monument de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe strada Alexei Mateevici. În prezent se află într-o stare avansată de deteriorare, după ce a fost lăsat de izbeliște timp de mai bine de 30 de ani, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Clădirea a fost ridicată în anii 1886-1887, ca reședință a procurorului și omului politic Victor Schmidt. În 1914, la șapte ani de la moartea primului său proprietar, a devenit sediul nou al gimnaziului pentru fete, clădirea fiind închiriată de baroneasa Iulia von Gheiking.

„Pe parcursul istoriei și-a menținut funcționalitatea ca entitate educațională, aici fiind și Liceul Industrial, Liceul „Donici”, în perioada interbelică. În perioada sovietică postbelică, aici a avut sediul edificiul comisarilor norodnici. Dacă e să facem un diagnostic, este într-o situație avansată de degradare, ceea ce s-a mai păstrat este doar 20% din fosta clădire cu statut de protecție”, spune Ion Ștefăniță, expert în patrimoniu.

Muzeul Zemstvei, inclus în registrul monumentelor de arhitectură, este o clădire istorică amplasată pe strada Alexei Șciusev. Și în acest caz vedem un tablou jalnic: pereții sunt dărăpănați, iar ușile, cu o întreagă încărcătură istorică, sunt numai inscripții.

Complexul de clădiri, format pe la mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, a avut la început statut de orfelinat.

„Funcționalitatea orfelinatului a continuat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, după care aceste bunuri imobile au fost transmise conducerii guberniale a Zemstvei Basarabiei. La mijlocul secolului al XIX-lea era doar clădirea centrală, după care apar și clădirile de pe colț, de pe strada Sfatul Țării și Maria Cebotari. Aceste clădiri se află într-o situație avansată de degradare. Vreau să atrag atenția că există o documentație de proiect, un plan urbanistic de detaliu, cum ar trebui să fie reabilitat acest proiect. Acest plan a fost semnat de arhitectul Rita Gargoniță și Sergiu Gargoniță, și a fost prezentat în 2012 public aici, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Din câte cunosc, este lipsă de finanțare”, mai spune expertul în patrimoniu.

În prezent, în incinta muzeului își desfășoară activitatea câteva ONG-uri.

Pe artera principală a orașului, alte două bijuterii stau încremenite în timp - vila urbană Kligman și vila urbană Herța.

Potrivit expertului în patrimoniu, de 30 de ani încoace, ambele sunt într-o situație avansată de degradare.

„Și aici este cazul să luăm atitudine responsabilă față de acest patrimoniu. Dacă veți intra în casa Kligman, veți vedea că tavanul ei este ținut de piloni telescopici, este gata să se prăbușească”, afirmă Ion Ștefăniță.

Recent, Ministerul Culturii a anunțat despre lansarea unui proiect de reabilitare a fostului Gimnaziu pentru fete de pe strada Mateevici, în colaborare cu Ambasada Germaniei. Clădirea în ruine a fost procurată de statul german în decembrie 2009, pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei la Chișinău.

Nu se știe când vor fi începute lucrările, pentru că asta depinde de „posibilitățile de finanțare a Germaniei”, a menționat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Ministrul a mai declarat că există un proiect care prevede, în prima etapă, restaurarea Casei Zemstvei și că sunt prevăzuți bani în buget. Estimativ este vorba de 63 de milioane de lei. Lucrările ar putea începe chiar anul viitor. În ceea ce privește situația vilelor urbane „Kligman și Herța”, autoritățile de la Chișinău colaborează cu cele franceze pentru restaurarea celor două bijuterii arhitecturale, care sunt numite de experții în patrimoniu „un Versailles al Chișinăului”.

„Noi avem un proiect mai vechi, care trebuie actualizat, am prezentat părții franceze toate elementele componente pe care le avem în acest proiect și urmează împreună cu colegii din Franța să elaborăm un proiect nou, și totodată să convenim asupra cofinanțării din partea Franței și din partea Republicii Moldova”, a mai precizat Prodan.

Un buget aproximativ, reieșind din calculele anterioare, arată că pentru restaurarea celor două obiective istorice este nevoie de opt milioane de euro, nu mai puțin, afirmă ministrul Culturii.