main logo
29542

Cei mai mari afluenți ai râurilor Prut și Nistru riscă să dispară: Cauza

Cei mai mari afluenți ai râurilor Prut și Nistru riscă să dispară de pe hartă. Din cauza schimbărilor climatice, dar și a indiferenței autorităților, în ultimii ani nivelul apei a scăzut dramatic și, pe unele porțiuni, cursurile de apă au secat.

Cei mai mari afluenți ai râurilor Prut și Nistru riscă să dispară: CauzaFoto: Imagine simbol

Hidrologii au emis avertizări de cod galben, portocaliu și chiar roșu de secetă, având în vedere că unele râuri din Republica Moldova au rămas cu doar 15% din debitul obișnuit de apă în această perioadă, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Botna, unul dintre cei mai mari afluenți ai Nistrului, se întinde pe o lungime de 152 de kilometri și trece prin raioanele Strășeni, Ialoveni și Căușeni. Râul e sub cod roșu de secetă hidrologică, iar în unele zone apa a dispărut în totalitate.

„Râul Botna trece chiar prin centrul satului Ruseștii Noi și desparte localitatea în două. În această zonă, ca pe alte porțiuni ale cursului de apă, albia e plină de noroi și nu depășește lățimea de un metru. Dar pentru că vegetația nu e atât de abundentă, aici putem vedea apa curgătoare”, relatează jurnalistul Nicolae Boico.

Sătenii își amintesc cu nostalgie de timpurile când nivelul apei le permitea să se scalde și să pescuiască în Botna. În unele locuri, râul avea o adâncime și de doi metri.

De mai bine de jumătate de secol, însă, albia Botnei, dar și izvoarele râului nu au mai fost curățate. Mulți au profitat de nepăsarea autorităților și au săpat bazine de acumulare care se alimentează din râu. 

Seceta și lipsa de precipitații și-a pus, de asemenea amprenta, iar acum, nivelul apei a atins cote îngrijorătoare. Peștele a dispărut, practic, pe toată lungimea râului. 

Într-o stare similară sunt și ceilalți afluenți ai Prutului și Nistrului.

„Situația e catastrofală în ziua de azi. Și având în vedere codul acesta portocaliu, cu codul roșu, situația încă mai tare se va deteriora pentru că volumul și așa mic de apă, el se va micșora și mai mult. Pe acest fundal ce va fi, se va încălzi apa și mai mult, cu cât apa se încălzește mai repede scade concentrația de oxigen și asta duce la asfixierea hidrobionților și la moartea lor”, a explicat șeful laboratorului ihtiologie și acvacultură de la Institutul de Zoologie, USM, Dumitru Bulat.

Autoritățile spun că au un plan de salvare a râurilor mici din Republica Moldova, iar programul de împădurire a țării e primul pas în acest sens. În plus, la toamnă, vor începe lucrările de curățare a izvoarelor și albiei primilor doi afluenți ai Nistrului și Prutului.

„În acest an începem lucrările pe Botna, afluentul de dreapta a fluviului Nistru și pe râul Lăpușna, afluentul de stânga a râului Prut. Ulterior vom elabora proiecte și pe alte râuri”, a declarat directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu.

Lucrările vor fi realizate printr-un program guvernamental de până la doi ani și vor costa 45 de milioane de lei. Autoritățile sunt în căutarea unor soluții și pentru reglementarea activității bazinelor și lacurilor de acumulare, dar și pentru diminuarea poluării cursurilor de apă.

Meteorologii au emis avertizări cod roșu de secetă hidrologică pentru trei râuri din nordul și centrul țării, care au rămas cu doar 15% din debitul obișnuit de apă în această perioadă. Alte patru râuri sunt acum sub cod portocaliu, având un debit de apă scăzut până la 30% față de normal.

În același timp, Serviciul Hidrometeorologic a prelungit codul galben pentru Nistru, Prut, dar și alte râuri mici. Avertizarea hidrologică rămâne valabilă până pe 2 iulie, timp în care populația și agenții economici sunt îndemnați să consume rațional resursele de apă.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării