Ce s-a discutat de fapt la adunarea de la Mitropolia Moldovei

Mai exact, după declarațiile episcopului Ioan de Soroca, făcute la încheierea ședinței, participanții nu răspund la apelurile jurnaliștilor sau acceptă să relateze despre unele discuții de la eveniment sub protecția strictă a anonimatului. Din informațiile pe care a reușit să le obțină pe această cale de la mai multe surse, Jurnal.md prezintă aproximativ modul în care s-a desfășurat întrunirea, transmite Știri.md.

Ideea a venit de la prim-ministru, mitropolitul nu este împotrivă

La deschiderea ședinței, mitropolitul Vladimir s-a adresat pe un ton împăciuitor adunării și a anunțat printre altele că propunerea de a purta tratative în vederea aderării Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română a primit-o inițial de la premierul Dorin Recean. Neștiind atunci cum să procedeze, a specificat ierarhul, el a considerat necesară realizarea unui sondaj în rândul clericilor cu privire la această problemă. Cercetarea a fost organizată de către secretarul mitropoliei, preotul Vadim Cheibaș. Iar în cadrul sondajului, episcopul Ioan de Soroca a discutat cu protopopiatele, iar episcopul Siluan de Orhei – cu stareții de mănăstiri.

Rezultatele au arătat că susținătorii aderării Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română sunt în mare parte preoții din Chișinău, însă cei din raioane și sate nu sunt de acord. Astfel, mitropolitul a dat de înțeles că nu este împotriva unei eventuale treceri la Patriarhia Română, dar că nu ar vrea să creeze dezbinare în biserică.

În continuare, atât mitropolitul, cât și episcopii Ioan și Siluan au declarat că nu sunt filoruși, nici românofobi. Ei au condamnat agresiunea rusă din Ucraina, precum și acțiunile patriarhului Kirill, care sprijină acest război. Cu toate acestea, ierarhii și-au exprimat temerea că alipirea Mitropoliei la Patriarhia Română ar putea conduce la pierderea unității bisericii în R. Moldova. În aceeași ordine de idei, un protopop dintr-un raion l-a avertizat pe mitropolit că, dacă va face acest pas, va rupe biserica în două, pentru că nu toți îl vor urma.

Secretarul mitropoliei, acuzat că ar împinge biserica spre București

Una dintre cele mai dure voci în cadrul adunării a fost preotul Iulian Rață, protopop de Orhei. Acesta l-a acuzat deschis pe secretarul mitropolitan Vadim Cheibaș că s-ar face vinovat de actuala disensiune din Mitropolia Moldovei, stând în spatele ideii de renunțare la Patriarhia Rusă și de aderare la Biserica Ortodoxă Română. Protopopul de Orhei l-a învinuit și pe preotul Pavel Borșevschi, precum că a deschis cutia Pandorei în această privință. Totuși, ca să împace spiritele probabil, preotul Rață a propus ca Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei să rămână sub jurisdicția a două patriarhii diferite, dar să creeze o comisie comună în încercarea de a ajunge la un consens.

În linii generale, circa 90 la sută din participanții la adunare nu și-au manifestat dorința deschisă ca Mitropolia să treacă sub omoforul Patriarhiei Române, preferând discreția. Singurul care a spus acest lucru cu voce tare a fost Pavel Borșevschi.

Nicio invitație de la Patriarhia Română. Mitropolitul se va întâlni iarăși cu patriarhul Kirill

Mai mult, în cadrul discuțiilor, fețele bisericești și-au exprimat nedumerirea că până în prezent Mitropolia Moldovei nu a primit nicio invitație oficială la dialog din partea Patriarhiei Române. Singura propunere în acest sens ar fi venit de la Ciprian Vasile Olinici, secretarul român de stat pentru culte.

La sfârșitul ședinței, mitropolitul a anunțat că peste trei săptămâni va pleca la Moscova, unde va avea o întâlnire cu Patriarhul Kirill, pentru a pune în discuție încă o dată situația bisericii de la noi. El a menționat că ulterior va convoca o nouă adunare a protopopilor, pentru a fi luată în sfârșit o decizie. Prin urmare, preoții au votat ca până atunci să rămână în cadrul Patriarhiei Ruse pentru a păstra unitatea bisericii, iar dialogul cu privire la aderarea la Patriarhia Română să rămână unul deschis.

Un singur participant la adunarea de la Mitropolie a răspuns la întrebările Jurnal.md fără să-și ascundă numele. Este vorba despre preotul Iulian Rață, care a negat faptul că ușa pentru negocieri cu Patriarhia Română rămâne deschisă: „Nu, categoric, nici nu are rost, pentru că biserica nu umblă cu târguiala și cu negocierea dintr-o parte în alta”.

Totodată, el a opinat că Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) trebuie să rămână neapărat în subordinea Patriarhiei Ruse: „O sută de procente trebuie să rămânem, o mie de procente! Știți că patriarhul Daniel îl pomenește la fiecare Liturghie pe patriarhul Kirill? Noi trebuie să ne rugăm în special pentru cel care greșește mai mult. Cu atât mai mult are nevoie de rugăciunile noastre patriarhul Kirill, ca prin rugăciunile noastre Dumnezeu să-l lumineze să ia decizii juste”.

Întrebat ce legătură are Vadim Cheibaș cu inițiativa de a adera la Patriarhia Română, protopopul de Orhei a refuzat să răspundă, adăugând că „aceasta e bucătăria noastră internă”.

Nici mitropolitul Vladimir, nici episcopii Ioan de Soroca și Siluan de Orhei, nici preoții Vadim Cheibaș și Pavel Borșevschi, vizați în acest material, nu au răspuns la apelurile noastre. Iar Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului, ne-a spus că se află la o întâlnire oficială, dar încă nu a revenit cu un răspuns.

Amintim că, după adunarea de la Mitropolie, episcopul Ioan de Soroca a declarat presei că Mitropolia Moldovei își va păstra statutul actual, în subordinea Patriarhiei de la Moscova, și că nu vor fi inițiate discuții privind aderarea BOM la Patriarhia Română. În același timp, arhiereul a spus că preoții care vor adera la Mitropolia Basarabiei fără învoire de la biserica din care au făcut parte vor fi în continuare caterisiți.

Ședința Consiliului eparhial extins al Eparhiei Chișinăului a fost convocată după ce protopopiatul de la Botanica, condus de preotul Pavel Borșevschi, a propus aderarea in corpore a Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română.

Din informațiile oficiale, pe parcursul ultimei luni, cinci preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, iar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, numărul acestora este de aproape 13 preoți.