Câte localităţi din Republica Moldova au mai puţin de 1.500 de locuitori

Asta într-o țară care are o populație de doar 2,5 milioane locuitori la începutul anului curent, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Legea spune că o primărie nu poate avea mai puţin de 1.500 de locuitori

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM” din cadrul centrului Expert-Grup, constată într-o postare pe pagina sa, că mai mult de jumătate din localităţile unde sunt organizate alegeri ale primarului şi consiliului local au o populaţie mai mică de 1.500 persoane, număr care ar suficient potrivit legislaţiei pentru a fi o localitate de sine stătătoare.

"Republica Moldova are o lege privind organizarea administrativ-teritorială care datează încă din anul 2001 și care spune printre altele că o localitate de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1.500 de locuitori. Acum întrebare – câte localități din Republica Moldova au mai puțin de 1500 locuitori?", se întreabă Stas Madan.

52% din comune au mai puţin de 1.500 de locuitori

El menţionează faptul că Guvernul anunţa în luna mai că ar fi vorba de 35% din localități.

"Doar că dacă consultăm datele de la Biroul Național de Statistică privind populația cu reședință obișnuită (populația de facto din localități) vedem că de fapt situația este mult mai tristă.

La 1 ianuarie 2023 din cele 898 de unități administrativ teritoriale care își vor alege primarii, în 469 din ele, adică 52% din total, populația este mai mică de 1.500 locuitori", constată economistul.

Totodată el spune că sunt localităţi cu o populaţie de 300-400 de locuitori în care va fi ales primarul şi consilierii locali, alcătuind şi un top 10 localităţi, condus de comuna Ochiul Roș din Anenii Noi, care are doar 280 de locuitori.

"Ce poate să facă la modul real o primărie cu câteva sute de locuitori? De exemplu, localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi a avut în anul 2022 un buget total executat de 1,3 milioane lei. Cum era și de așteptat, aproape jumătate din acest buget (597.000) a fost folosit pentru cheltuieli de personal (adică salarii). Despre ce proiecte de dezvoltare și servicii de calitate putem vorbi cu așa bugete?Rămâne o întrebare la care răspunsul e clar pentru toți", susţine Stas Madan.

Populism și vorbe goale

Potrivit expertului sunt mai bine de 20 de ani în care toate guvernele au ignorat efectiv o prevedere legală. 

"Guvernul actual a ieșit firav anul acesta cu așa-zisa amalgamare voluntară, când localitățile decid singure să fuzioneze, doar că cel puțin anul acesta niciun rezultat. Reforma administrativ teritorială demult nu mai este un moft, ci o chestiune de supraviețuire ca stat. Păcat că, indiferent de ideologii, guvernele preferă să perpetueze o stare care spre duce nicăieri – și asta de peste 20 de ani, și în condițiile în care situația devine tot mai critică. De altfel, la fel este și cu optimizarea numărului de școli și multe altele. Faptul că am rămas mai puțini în țară este o realitate, iar soluția evidentă pentru a supraviețui ca stat este să ne ADAPTĂM statul la noua realitate. Restul e populism și vorbe goale", afirmă Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM” din cadrul centrului Expert-Grup.

De notat că mai multe primării care au doar 300-400 de locuitori, au primit bani din cadrul programului Satul European, potrivit Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. 

De exemplu comuna Lipceni, din Rezina, are doar 383 de locuitori şi a primit 308.000 de lei pentru sporirea gradului de acoperire a străzilor cu iluminat stradal modern, iar primăria Carbalia din UTA Găgăuzia cu 309 de locuitori a beneficiat de 267.500 lei pentru îmbunătățirea condițiilor de agrement și a modului sănătos de viață a locuitorilor.