Câtă carne putem mânca săptămânal fără să ne punem sănătatea în pericol

Carnea roșie, în special cea de vită, este exclusă dintr-o astfel de dietă, din cauza impactului major asupra resurselor naturale și a emisiilor de gaze cu efect de seră, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Majoritatea oamenilor realizează acum că ar trebui să consumăm mai puțină carne, atât din motive de mediu, cât și de sănătate. Dar este greu să înțelegi cât înseamnă, de fapt, «mai puțin» și dacă asta contează cu adevărat la scară mare”, spune autoarea principală Caroline Gebara, cercetătoare în științele mediului la Universitatea Tehnică din Danemarca.

 De aceea, ea și echipa ei au calculat o valoare concretă, respectiv 255 de grame de carne de pasăre sau porc pe săptămână, pe care oamenii o pot lua în considerare atunci când își aprovizionează frigiderul. Este o cantitate de șase până la zece ori mai mică decât cea consumată, în medie, de un cetățean american sau european în 2021. 

Carnea roșie, incompatibilă cu o dietă sustenabilă

Potrivit studiului, carnea roșie, în special carnea de vită, nu poate face parte dintr-o dietă sustenabilă din punct de vedere ecologic. Cel mai probabil, acest lucru se datorează faptului că este nevoie de foarte mult teren pentru a crește animale precum vacile și oile, care emit apoi metan (un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂) și oxid de azot (de 270 de ori mai puternic decât CO₂) prin deșeuri și furaje.

„Calculele noastre arată că, chiar și în cantități moderate, carnea roșie nu este compatibilă cu ceea ce planeta poate regenera din punct de vedere al resurselor, conform factorilor de mediu analizați în studiu”, afirmă Gebara. 

„Cu toate acestea, există multe alte diete, inclusiv unele care conțin carne, și care sunt atât sănătoase, cât și sustenabile.” Oamenii consumă animale și produse de origine animală de cel puțin 2,6 milioane de ani și nu vom renunța la acest obicei prea curând. Dar dorința noastră de a consuma carne este, fără exagerare, scăpată de sub control, spun cercetătorii. 

Amprenta de mediu a creșterii animalelor provine în mare parte din gazele cu efect de seră emise direct de animale, degradarea terenurilor folosite pentru creșterea acestora și combustibilul consumat pentru transportarea, procesarea și livrarea cărnii.

Impactul industriei de carne asupra mediului

Un studiu a estimat că emisiile de gaze cu efect de seră s-ar putea stabiliza timp de 30 de ani dacă agricultura animală, așa cum este practicată în prezent, ar fi eliminată rapid. 

Este un scenariu puțin probabil, dar oferă o idee despre impactul acestei industrii asupra lumii. Având toate acestea în vedere, Gebara și echipa ei au analizat literatura de specialitate pentru a identifica constrângerile atât ale unei diete sănătoase, rezultând 32 de cerințe nutriționale esențiale, cât și ale uneia sustenabile din punct de vedere ecologic, bazată pe mai multe praguri-cheie pentru sustenabilitatea planetei. 

Toate aceste informații au fost combinate într-un model care identifică cantitățile de alimente de diferite tipuri pe care o persoană le poate consuma, săptămânal, fără a pune o presiune excesivă asupra resurselor planetei. 

„De exemplu, calculele noastre arată că este posibil să mănânci brânză, dacă este important pentru tine, și în același timp să ai o dietă sănătoasă și prietenoasă cu clima”, spune Gebara. 

„La fel se aplică pentru ouă, pește și carne albă, însă premisa este, desigur, ca restul dietei tale să fie relativ sănătoasă și sustenabilă. Nu trebuie să fie totul sau nimic”, a explicat ea. 

Modele ca acesta pot simplifica excesiv nevoile alimentare diferite ale oamenilor și circumstanțele lor personale, lucru recunoscut și de autori. Caracteristicile alimentelor folosite pentru aspectele nutriționale ale studiului se bazează pe date din SUA, astfel că sunt mai degrabă un indicator pentru țările cu venituri mari, decât o reprezentare globală. 

Este, de asemenea, dificil să fie cuprinse toate efectele diverse și variate pe care sistemele alimentare le au la nivel mondial într-un astfel de studiu. Modelul se bazează și pe presupunerea că impactul producției alimentare va rămâne constant de-a lungul unui an, lucru care nu reflectă realitatea. Tehnologiile pot modifica impactul anumitor alimente asupra mediului, așa că acest model va trebui actualizat în timp. 

„Studiul nostru s-a concentrat pe limitele biofizice ale aportului nutrițional uman și ale impactului asupra mediului, dar nu a luat în considerare alte aspecte, precum accesibilitatea, costurile și acceptarea culturală”, scriu autorii. 

„Pentru a obține diete cu adevărat sustenabile este nevoie de o disponibilitate universală, care trebuie susținută de factorii de decizie de la toate nivelurile”, potrivit cercetătorilor.