Care sunt cele mai populare bucate tradiţionale moldoveneşti

Mămăliga

Cel mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria moldovenească este mămăliga. Aceasta se prepară prin fierberea mălaiului în apă cu sare. Gospodinele spun că mămăliga iese bună atunci când e fiartă la foc mic cel puţin 20 de minute şi e bine amestecată. Se face în ceaun de tuci pentru a avea gustul cel mai bun, de preferat la plită cu foc de lemne. Poate fi servită la o mulţime de preparate, de la brânză cu smântână, până la tochituri, sosuri şi sărmăluţe, transmite Știri.md, cu referire la realitatea.md. 

Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, polenta, dar se întâlnește și în alte țări precum: Ungaria (puliszka), Elveția, Croația (palenta, žganci, pura), Slovenia (polenta, žganci), Bulgaria, Argentina (polenta), Ucraina (culeșa), Mexic.

Sarmale

Sunt cunoscute cu denumirea de „găluşte”, „sarmale” pe întreg teritoriul țării noastre. Sunt și pe mesele ucrainenilor, românilor, bulgarilor, găgăuzilor, grecilor, ungurilor etc. Galuştele ocupă un loc aparte în bucătăria noastră naţională. Ele „deschid drumul” mâncărurilor calde la nunți, cumetrii, zile de nașteri și mese de pomenire.

Sunt preparate din foi de varză (proaspătă sau murată) sau de viţă-de-vie în formă de rulou. În interior se pune carne tocată, de obicei de porc, amestecată cu orez şi cu alte ingrediente. Forma sarmalelor diferă. În satele de la nord se fac găluşte mici în formă de cornuleţ, în zona de centru a țării se fac lunguieţe şi mai mari. Găluştele la sărbători se fierb în oale de lut, speciale şi se dau în cuptor.

Zeama

Zeama este, probabil, una dintre cele mai cunoscute feluri de mâncare din bucătăria moldovenească. Se prepară din pui și tăieței de casă, leuștean, legume din grădină și borș acru. Datorită acestor alimente, zeama este puțin acrișoară și foarte delicioasă.

Inițial, zeama era gătită doar din carne de pasăre, ceapă și morcov. Cu timpul, însă, rețeta s-a modernizat și au început să se adauge și alte ingrediente, precum: cartofi, orez, leuștean, ardei dulci.

Moldovenii știu că zeama de casă este un remediu bun pentru răceală, mahmureală, dar și pentru tratarea problemelor de digestie. În același timp, zeama nu este recomandată celor care suferă de diabet zaharat sau maladii hepatice.

Plăcinte

Plăcintele tradiţionale îşi păstrează locul lor de respect în bucătăria naţională, deseori menţionate de cei care ne vizitează ţara. În trecut, plăcintele se făceau doar la şezători, în zilele de duminică, la sărbători, etc., fiind servite cu un pahar de vin rece scos din beci. Astăzi, însă, ele sunt un aliment cotidian şi de sărbătoare.

Plăcinta - preparat culinar făcut din aluat cu umplutură de brânză, carne, cartofi, varză, bostan, cireșe amărui, etc.. Se prăjesc în ulei în tigaie sau se coc în cuptor.

Însăși denumirea de «plăcintă» este, de asemenea, de origine romană. În timpurile străvechi, avea o răspândire largă un fel de mâncare numită „placenta”, un fel de plăcintă din aluat foietaj cu foi de dafin, miere și brânză. Plăcintele sunt foarte des întâlnite atât în Moldova, România, cât și în sudul Ucrainei.

Borș scăzut

Borșul scăzut este o mâncare care are la bază două ingrediente principale: varza murată și costița de porc. Se mai adaugă ceapă, morcovi și pasta de tomate. Are un gust acrișor și este minunat pentru o zi de sărbătoare, precum este sfântul Vasile.

Da, da, ați citit bine! Borșul scăzut este o rețetă mai mult de iarnă, fiindcă anume în această perioadă dispunem de varză murată și suntem atrași de mâncăruri calde. Se gătește mai mult în zona de nord a Moldovei.

Baba neagră

Baba neagră este o mâncare tradițională pe care gospodinele o pregătesc de ani buni. Conține ingrediente simple, ba chiar banale, precum: ouă, făină albă, chefir, ulei de floarea soarelui, extract de vanilie, bicarbonat de sodiu. Culoarea neagră a checului nu este de la cacao dar de la bicarbonatul de sodiu ce intră în contact cu chefirul și uleiul în timpul îndelungat de coacere. Tehnica de pregătire este importantă și necesită a fi respectată cu strictețe.

Gospodinele prepară baba neagră, conform tradiției, într-un ceaun de aluminiu. De regulă, această prăjitură se completează cu o altă specialitate, numită „Baba Albă”.

Cușma lui Guguță

Cușma lui Guguță este un desert tradițional moldovenesc care face referire la Guguță, un personaj pentru copii din poveștile scriitorului Spiridon Vanghelie, care avea pe cap o căciulă de ciobănaș, numită cușmă.

Desertul este de nelipsit de pe mesele moldovenilor la orice sărbătoare. Când este feliat, acest tort seamănă cu buclele și forma triunghiulară a pălăriei lui Guguță.

Este compus din clătite, vișine proaspete sau conservate, și o cremă dulce de smântână, acoperită (de obicei) cu ciocolată neagră.