Care ar fi căile legale de revizuire a Constituției inițiate de Dodon

Deschide.md l-a consultat pe fostul judecător al Curții Constituționale Nicolae Osmochescu, pentru a lămuri care sunt mecanismele prin care Dodon poate pune în practică această inițiativă, transmite Știri.md.

Potrivit lui, există două modalități de revizuire a Constituției – prin votul a 2/3 din deputați sau printr-un referendum republican în cadrul căruia majoritatea să se pronunțe „pentru”.

Însă, aceste modalități nu pot fi alese la dorință, ci în funcție de natura prevederilor care sunt propuse spre rescriere.

Prin procedură parlamentară, există trei subiecți care pot iniția revizuirea Constituției:

1. Un număr de cel puţin 200 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
2. Un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament.
3. Guvernul

Un lucru important este de reținut, și anume că proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.

Totodată, dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii Constituţionale.

Un alt aspect nu mai puțin important este că Parlamentul nu poate modifica Constituția în legătură cu caracterul suveran, independent, unitar și neutru al R. Moldova.

„Dispozițiile constituționale privind caracterul suveran, caracterul independent și unitar al statului R. Moldova, precum și acele dispoziții care se referă la neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuit numai prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale”, a subliniat Osmochescu.

Una din modificările propuse de Dodon este „inițiativele obștești privind oportunitatea omiterii din Constituție a stipulărilor, care prevăd posibilitatea lichidării statului prin intermediul referendumului”.

Reieșind din modificarea propusă de Dodon deducem că acesta intenționează să lichideze prevederea constituțională care prevede posibilitatea modificării prin referendum a „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului”(Art. 142).

De aici concluzionăm că pachetul de modificări asupra Constituției propus de Dodon poate fi aplicat numai prin referendum național.

„Mai există o limită foarte serioasă, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor sau a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

Iar Art. 4 al Constituției spune că toate dispozițiile constituționale în ceea ce privește drepturile și libertățile omului se reglementează în conformitate cu Carta ONU, pactele din 1966 și alte tratate la care R. Moldova este parte”, a declarat Osmochescu.

„Și ultima limită: Constituția nu poate fi revizuit în timpul stării de urgență, de asediu sau de război”, a completat fostul judecător al CCM.

Amintim că Igor Dodon a semnat Decretul privind crearea unei Comisii pentru reforma constituțională. El a enumerat mai mult lucruri datorită cărora a fost necesară crearea comisiei. Printre aceastea:

a) blocajele constituționale din perioada 2014-2020 în relațiile Președinte-Guvern-Parlament;

b) problemele traseismului politic, care a dezechilibrat ani la rând funcționalitatea Parlamentului si Guvernului și a distorsionat rezultatele și voința electoratului, expusa în cadrul alegerilor parlamentare din anii 2010, 2014, 2019;

c) inițiativele unor forțe politice și obștești privind reducerea numărului de deputati,

d) problemele de securitate națională, create de funcționarii de rang înalt cu dubla cetățenie,

e) necesitatea introducerii în Constituție a prevederilor privind politica externă echilibrată a statului moldovenesc;

f) inițiativele obștești privind oportunitatea omiterii din Constituție a stipulărilor, care prevăd posibilitatea lichidării statului prin intermediul referendumului,

g) necesitatea concretizării atribuțiilor si statutului Curții Constituționale, Consiliului Superior al Magistraturii:

h) necesitatea redactării și concretizării unor prevederi din Constituție, revizuirii unui set de hotărâri ale Curții Constituționale care au depășit câmpul constituțional și/sau care au depășit limitele de competență constituțională a Curții;