Când se vopsesc ouăle de Paște: Ce spune tradiția

Vopsirea ouălor de Paște este un obicei străvechi, însă momentul exact în care trebuie realizat acest ritual variază de la o regiune la alta. În timp ce unele comunități respectă cu strictețe ziua de joi sau sâmbăta din Săptămâna Mare, altele aleg ziua de vineri, cunoscută și ca Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, când de obicei se ține post negru, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.

În Dobrogea, de exemplu, se păstrează tradiția vopsirii ouălor în Joia Mare, folosindu-se adesea metode naturale, precum cojile de ceapă.

În alte regiuni, precum Bistrița sau Oltenia, tradiția dictează ca ouăle să fie înroșite în Vinerea Mare, o zi încărcată de semnificații spirituale. Aceste diferențe reflectă diversitatea culturală și bogăția obiceiurilor din România.

De cealaltă parte, în mediul urban, obiceiul este adesea simplificat – mulți aleg să cumpere ouăle deja vopsite, gata ambalate, din supermarketuri.

Cu toate acestea, există o credință conform căreia în Vinerea Mare ar trebui doar să se coacă cozonacul și pasca, în timp ce ouăle ar trebui vopsite în Joia sau Sâmbăta Mare.

Totuși, Biserica Ortodoxă nu impune o regulă strictă în această privință. Nu există o dogmă care să stabilească o zi anume pentru acest obicei. Esențială rămâne păstrarea tradiției și încărcătura spirituală a gestului.

Cea mai veche tradiţie de vopsit ouăle de Paşte

În trecut culorile utilizate se obţineau din plante, fierbându-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora.

Culori (vegetale):

• roşu: coajă de măr dulce, frunze şi flori de măr dulce, roiba, flori de sovârf, coajă de măceş, etc.
• albastru: flori de viorele.
• verde: frunze de nuc, coajă de arin, coajă şi mugur de măr pădureţ, floarea-soarelui, etc.
• galben: coji de ceapă, coajă de lemn pădureţ, coajă de lemnul câinelui, coajă de malin, etc.
• negru (ouăle negre simbolizează durerea lui Iisus): coaja verde a nucilor, coajă şi fructe de arin, etc.

Cum se vopsesc ouăle de Paște

Vopsirea ouălor de Paște este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri românești, păstrat cu grijă din generație în generație. Fie că alegem metode simple de vopsit ouăle, tradiționale sau moderne, pregătirea ouălor colorate aduce, an de an, bucurie în casele oamenilor și marchează simbolic renașterea și speranța.

Înainte de a începe vopsitul, ouăle trebuie spălate bine cu apă caldă și oțet, pentru a îndepărta orice impuritate și a asigura o prindere uniformă a culorii. Se fierb apoi la foc mediu, timp de aproximativ 10 minute, astfel încât să fie tari și să reziste la manipulare.

Pentru colorare, se pot folosi vopsele speciale din comerț, disponibile într-o gamă largă de nuanțe, sau ingrediente naturale, precum coji de ceapă roșie, sfeclă, turmeric sau frunze de nuc. Ouăle se lasă câteva minute în lichidul colorat – cald, dar nu fierbinte – până capătă nuanța dorită.

Odată vopsite, ouăle se pot unge cu puțin ulei, folosind un șervețel sau o cârpă moale, pentru a le da un luciu plăcut. Mulți aleg să le decoreze suplimentar, fie cu frunze aplicate înainte de fierbere, fie cu ceară sau autocolante festive.

Indiferent de metoda aleasă, ouăle de Paște rămân un simbol esențial al acestei sărbători – al vieții, al sacrificiului și al biruinței luminii asupra întunericului. Vopsirea lor este nu doar un gest practic, ci și un moment de conectare cu tradiția și cu cei dragi.

Ce semnificație are ciocnitul ouălor

În noaptea de Înviere, gospodinele duc la biserică un coş cu ouă roşii, pască şi cozonac, care urmează să fie sfinţite de preot. După slujbă şi în zilele care urmează, se obişnuieşte să se ciocnească ouăle, după un ritual anume. Astfel, ca regulă generală, cel mai vârstnic bărbat de la masă este primul care ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, rostind formula ″Hristos a Înviat!″⁣, la care se răspunde cu: ″⁣Adevărat a Înviat!″⁣. Oul a cărui coajă a plesnit este oferit celui care l-a spart.

În Transilvania, la începutul mesei, capul familiei jertfeşte un ou slujit la slujba din noaptea Învierii, îl curăţă şi îl împarte tuturor membrilor familiei, spre a fi mâncat sacramental, potrivit celor consemnate de Ion Ghinoiu, în ″Obiceiuri populare de peste an″⁣.

Cojile ouălor sunt aruncate fie pe pământ, pentru fertilizarea holdelor, fie pe apele curgătoare, pentru a da de veste Blajinilor că a sosit Paştele. Ciocnitul ouălor simbolizează jertfa Domnului Iisus Hristos şi este permis numai după noaptea de Înviere şi până la Înălţare.

Ce simbolizează ouăle de Paște

Potrivit tradiției, ouăle roșii amintesc de sângele lui Hristos vărsat pe cruce, dar sunt și un simbol al vieții, al regenerării și al începuturilor noi. Forma oului, fără început și fără sfârșit, a fost considerată de-a lungul timpului un semn al perfecțiunii și al eternității.

Pe lângă ouăle vopsite în roșu, care au o semnificație sacră, în multe zone din țară se obișnuiește să se vopsească ouă în culori diferite, fiecare cu propria încărcătură simbolică. De exemplu, ouăle verzi sunt asociate cu speranța și renașterea naturii, cele galbene cu lumina și soarele, iar ouăle albastre cu cerul și puritatea.

În unele sate, mai ales din zona Bucovinei sau Maramureșului, tradiția merge mai departe, iar ouăle nu sunt doar vopsite, ci încondeiate manual, cu motive specifice zonei: crucea, frunza de stejar, spicul de grâu sau coarnele berbecului. Aceste simboluri poartă mesaje de protecție, fertilitate și prosperitate.

Ouăle de Paște au o semnificație profundă, atât religioasă, cât și simbolică, fiind unul dintre cele mai importante simboluri ale sărbătorii Învierii.

Oul este, în esență, un simbol al vieții noi, al regenerării și al începutului. În contextul Paștelui, el reprezintă renașterea spirituală și Învierea lui Iisus Hristos – ieșirea din mormânt, așa cum puiul iese din coajă.

Tradițional, ouăle se vopsesc în roșu pentru a simboliza sângele vărsat de Iisus pe cruce, ca jertfă pentru mântuirea oamenilor. Prin oul roșu se exprimă ideea de sacrificiu și, totodată, de victorie a luminii asupra întunericului, a vieții asupra morții, a binelui asupra răului.

În tradiția populară, ouăle roșii erau considerate purtătoare de noroc, sănătate și protecție. Se spune că cine mănâncă ouă roșii de Paște va fi sănătos tot anul.