main logo
1395

Cămaşa cu altiţă este tot mai aproape de Patrimoniul UNESCO

După o pauză de trei ani, membrii Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial din România şi Republica Moldova s-au întâlnit la Chişinău, într-o şedinţă comună. Adunarea a fost prezidată de miniştrii Culturii din cele două state.

Cămaşa cu altiţă este tot mai aproape de Patrimoniul UNESCO

Printre subiectele discutate a fost stadiul la care se află dosarul "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova", transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova.md.

În luna martie, reprezentaţii Bucureştiului şi Chişinăului au depus la UNESCO dosarul "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova". 

Este al patrulea dosar comun, după ce alte trei au fost deja acceptate - colindatul în ceată bărbătească, tehnici tradiţionale de realizare a scoarţelor în România şi Republica Moldova şi practici culturale asociate zilei de 1 martie – Mărţişorul.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „România şi Republica Moldova au o istorie comună şi un patrimoniu comun care trebuie adus la cunoştinţă publicului, dar şi comunităţii internaţionale. Ca urmare a obţinerii statutului de candidat la Uniunea Europeană, Republica Moldova este mai aproape de România.”

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, România: „Este foarte important să păstrăm ceea ce ne defineşte ca neam, iar arta cămăşii cu altiţă sperăm să fie evaluată cu succes şi în decembrie să fie înscrisă în lista patrimoniului imaterial al umanităţii.”

Comisia UNESCO va decide, în decembrie, care sunt şansele ca "Arta cămăşii cu altiţă" să se regăsească în patrimoniul cultural universal.

Varvara Buzilă, membru, Comisia pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial: „Patrimoniul cultural imaterial este un patrimoniu foarte-foarte valoros, dar foarte vulnerabil. Vehiculul lui este cuvântul, tradiţia orală, verbalitatea, nu cunoaşte graniţe, dar poate să se volatilizeze foarte uşor, mai ales în condiţiile modernităţii.”

Gabriela Nedelcu-Păsărin, președinte, Comisia pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial, România: „Strădaniile comunităţii ca şi strădaniile noastre, dacă nu ar fi promovate, ar fi cunoscute de segmente reduse şi de aici nu am aveam o vizibilitate, o identitate culturală la nivel internaţional.”

Adriana Dupu, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova: „Toate aceste lucruri sunt posibile şi datorită muncii depuse de cele două comisii, vreau să vă felicit şi abia aştept să sărbătorim împreună acest lucru la sfârşitul anului.”

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării