Bisericile, sub umbrelă rusă? Cum Mitropolia Moldovei presează preoții

În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Rise.md scriu că documentul, semnat în 2003, prevede transmiterea în gestiunea Mitropoliei Moldovei a circa 650 de lăcașe de cult cu statut de monument istoric, proprietate a statului, transmite Știri.md.

Jurnaliștii scriu că documentul a fost semnat pe fundalul unei presiuni politice și religioase fără precedent și a avut efecte care se resimt și astăzi, în plin exod al preoților spre Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române.

Un exemplu este cel al preotului Maxim Melinte, din satul Ghidighici, municipiul Chișinău, care în decembrie 2023, a anunțat că părăsește Mitropolia Moldovei și se alătură Mitropoliei Basarabiei.

La scurt timp, conducerea Mitropoliei Moldovei îl sancționează, interzicându-i să mai oficieze slujbe, iar câteva luni mai târziu, instituția îl acționează în judecată, invocând dreptul de gestiune asupra bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, monument de patrimoniu în care acesta slujește.

Cazul lui nu este singular. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cel puțin 19 preoți care au părăsit Mitropolia Moldovei au fost sancționați disciplinar. Cei mai mulți activează în biserici-monumente istorice, asupra cărora Mitropolia Moldovei revendică un drept de folosință exclusiv, bazându-se pe contractul din 2003.

Documentul pierdut, dar invocat în instanțe

Deși originalul contractului nu mai poate fi găsit nici la Mitropolia Moldovei, nici la Ministerul Culturii, copia acestuia continuă să joace un rol esențial în numeroase litigii. Avocatul Iulian Rusanovschi, care apără mai multe parohii trecute la Mitropolia Basarabiei, susține că documentul este folosit ca instrument de intimidare.

„Contractul e asul din mâneca Mitropoliei. Cu el îi șantajează pe preoți și încearcă să-i țină în subordine. Sunt preoți care vor să plece, dar se tem că vor fi evacuați și vor pierde bisericile. La Ghidighici, cadastral, clădirea aparține parohiei, nu Mitropoliei. Dar totuși se cere evacuarea”, explică Rusanovschi.

Un contract născut din frică și grabă

Povestea acestui contract începe în contextul unei decizii luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În 2001, instanța de la Strasbourg a condamnat Republica Moldova pentru refuzul de a recunoaște Mitropolia Basarabiei, obligând autoritățile să o înregistreze. Răspunsul Chișinăului a fost să mute rapid controlul asupra celor mai importante edificii de cult în mâinile Mitropoliei Moldovei, considerată „structură centrală” și „succesoare legitimă” a Bisericii Ortodoxe de dinainte de război.

Hotărârea de Guvern din iunie 2002 prevedea inițial că parohiile puteau semna direct contracte de folosință gratuită cu Ministerul Culturii, dar, pe 31 decembrie 2002, Guvernul condus de Vasile Tarlev modifică prevederea, transferând acest drept „organelor ierarhic-superioare ale cultelor religioase” – adică mitropoliilor.

La doar trei zile distanță, în prima sâmbătă a anului 2003, ministrul Culturii Veaceslav Madan semnează contractul de colaborare cu Mitropolitul Vladimir. Deși actul conținea greșeli evidente de dată și formă, el avea efecte juridice majore: Mitropolia Moldovei devenea, de facto, gestionara unui patrimoniu vast, incluzând mănăstiri și biserici de o valoare istorică inestimabilă.

Controlul patrimoniului, miza nevăzută a conflictului

Acest patrimoniu – confiscat în perioada sovietică, reabilitat după independență și transmis ulterior în gestiune Mitropoliei Moldovei – include simboluri ale ortodoxiei din Moldova: Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, Mănăstirile Căpriana, Curchi, Japca, Hîncu sau Saharna. Prin contractul din 2003, Mitropolia Moldovei a primit o pârghie imensă pentru a menține loialitatea parohiilor: accesul la lăcașul de cult.

În apărarea Mitropoliei Moldovei, avocatul Gheorghe Botezatu afirmă că dreptul acesteia asupra bisericilor vine din statutul aprobat de Guvern în 1993. Potrivit lui, bunurile de cult „se folosesc din numele cultului”, iar dacă o comunitate părăsește cultul, pierde și dreptul de folosință.

Însă în instanțele din Moldova, de 15 ani încoace, contractul din 2003 este invocat constant în dosarele de evacuare. În acest timp, dosarul deschis de Mitropolia Basarabiei împotriva acestui document a fost judecat de aproape 50 de magistrați și a ajuns de cinci ori la Curtea Supremă de Justiție – fără o soluție definitivă.

Frica paralizează decizia

„Dacă Mitropolia Moldovei reușește să evacueze un singur preot și să preia o biserică, impactul psihologic va fi uriaș. Sunt cel puțin zece preoți care vor să treacă la Mitropolia Basarabiei, dar nu o fac pentru că se tem că vor rămâne fără biserică”, spune Rusanovschi.

Cazul scoate la iveală o bătălie dusă nu doar pentru sufletele credincioșilor, ci și pentru controlul asupra patrimoniului religios. În lipsa unei reglementări clare sau a unui mecanism de echilibrare a raporturilor dintre stat și culte, contractul din 2003 continuă să aibă efecte profunde asupra libertății religioase și a relațiilor dintre cele două mitropolii din Republica Moldova.

În prezent, contractul se află în centrul unei dispute juridice de durată, iar pierderea originalului face și mai dificilă clarificarea statutului juridic al bunurilor respective.

Sergiu Prodan, actualul ministru al Culturii, consideră că cele două contracte semnate de predecesorii săi nu garantează protecția adecvată a patrimoniului național.

„S-a ales calea cea mai ușoară și rapidă: printr-un singur contract, s-au transferat sute de biserici și zeci de mănăstiri sub o singură gestiune, fără un control adecvat și fără o înțelegere reală a valorii și responsabilității în conservarea patrimoniului, responsabilități care ar trebui să fie exercitate de Ministerul Culturii”, a declarat Prodan.

Astfel, autoritățile au decis să modifice abordarea.

„Noi vedem soluționarea în fiecare comunitate în parte, fără a impune măsuri radicale. Fiecare comunitate de enoriași va avea în responsabilitate conservarea și întreținerea monumentului istoric, cu clarificarea rolurilor și a limitărilor”, a adăugat Prodan.

Astfel, autoritățile revin, în esență, la formula stabilită de Guvernul de acum 23 de ani, care stipula că parohiile sau comunitățile religioase să încheie cu Ministerul Culturii acte de folosință gratuită pentru edificiile de cult cu statut de monumente protejate. Această prevedere a fost introdusă la propunerea Ministerului Culturii, dar a fost modificată ulterior de Guvernul Tarlev, ceea ce a permis semnarea celor două contracte cu Mitropolia Moldovei.

Jurnaliștii de la Rise.md au încercat să discute și cu Mitropolia Moldovei pe acest subiect, dar au întâmpinat dificultăți.

„Vadim Cheibaș, secretarul mitropoliei, ne-a recomandat să contactăm Ioan Moșneguțu, purtătorul de cuvânt al instituției. Acesta a declarat că nu este foarte familiarizat cu subiectul și ne-a redirecționat tot către secretarul mitropoliei. În cele din urmă, Cheibaș a recunoscut că subiectul „îl depășește” și ne-a sfătuit să ne limităm la informațiile pe care le avem deja. De asemenea, ne-a îndrumat să ne adresăm din nou purtătorului de cuvânt, subliniind că nu este o temă despre care să comenteze liber”, explică jurnaliștii.

În contextul invaziei ruse în Ucraina și al exodului preoților, dar și al procesului intentat de Mitropolia Basarabiei, frica de dispariție a Mitropoliei Moldovei, resimțită acum 25 de ani, a revenit. Aceasta a fost exprimată într-o scrisoare trimisă de mitropolitul Vladimir patriarhului de la Moscova în toamna anului 2023.

În scrisoare, mitropolitul menționează riscul ca Mitropolia Moldovei să dispară de pe scena religioasă și socială a țării, din cauza legăturilor cu Biserica Ortodoxă Rusă, care este văzută în Moldova ca un „avanpost al Kremlinului”.

De asemenea, el acuză Biserica Rusă de amestec în treburile interne ale mitropoliei și exprimă teama că Patriarhia Moscovei vizează absorbirea Mitropoliei Moldovei în „Lumea Rusă”.

În ciuda acestor temeri, când câteva luni mai târziu, un grup de preoți din Chișinău au sugerat aderarea la Patriarhia de la București, Mitropolia Moldovei a decis să rămână sub tutela Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolitul Vladimir a continuat să participe la întâlnirile Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse.

Afirmațiile mitropolitului nu sunt fără temei, având în vedere că, sub conducerea lui Vladimir Putin, Biserica Ortodoxă Rusă a devenit un instrument de influență al Kremlinului. Acest lucru a fost evidențiat și de susținerea deschisă a Patriarhiei Moscovei față de invazia în Ucraina, ceea ce a dus la includerea patriarhului Kiril pe lista de sancțiuni internaționale.

În toamna anului 2023, la mai puțin de doi ani de la invazia rusă, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat deschiderea a aproape 70 de dosare penale împotriva reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ucrainei din subordinea Patriarhiei Moscovei. Printre acuzațiile aduse se numără incitarea la ură religioasă și implicarea în activități militare și de spionaj.

În contextul în care Moldova se află într-o zonă de interes pentru Rusia, inclusiv pe linia religioasă, în fața unei percepții clare că Rusia reprezintă cel mai mare risc pentru securitatea țării, Biserica Ortodoxă continuă să joace un rol important în influențarea opiniei publice. De altfel, în Strategia securității naționale a Moldovei, adoptată anul trecut, se menționează influența Moscovei prin mass-media în limba rusă și Biserica Ortodoxă ca fiind principalele surse de risc.

De-a lungul timpului, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei au susținut deschis politicieni pro-Kremlin și au promovat mesaje anti-occidentale, inclusiv în predicile din bisericile cu statut de monument istoric aflate în proprietatea statului.

Importanța Bisericii Ortodoxe Ruse în strategia de influență a Kremlinului asupra Moldovei este reflectată și într-un document al administrației prezidențiale de la Moscova, care prevede sprijinirea Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor ortodoxiei canonice în Republica Moldova.

Evenimentele din 2024 sugerează același lucru. În martie 2024, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că Rusia a încercat să compromită referendumurile pentru integrarea europeană și să influențeze alegerile prezidențiale, apelând chiar și la „mediul bisericesc” din Moldova.

Citește întreaga investigație pe rise.md.