Pe de altă parte, părerile moldovenilor sunt împărțite privind achiziția acestuia. În timp ce unii le consideră un cadou potrivit sau chiar o investiție, alții le evită, preferând să-și direcționeze banii spre alte priorități.
„Nu-mi plac bijuteriile din aur, mai mult cele din argint. Și nu le procur, de obicei le primesc cadou. Pentru mine cel puțin nu este atât de rentabil întrucât urmăresc alte scopuri și investesc în alte lucruri spre exemplu cărți”, a spus o persoană
„Am procurat pentru soție. Depinde de ocazii, dar așa pur și simplu să procuri aurul eu nu văd un lucru de beneficiu. Aurul este nu că investiție, dar ceva un lucru care să fie de folos”, a spus un bărbat.
Expertul economic Marin Gospodarenco susține că dezvoltarea infrastructurii financiare și a educației economice este esențială pentru ca aurul să devină o soluție viabilă pe termen lung în Republica Moldova.
„Interesul global pentru aur este în creștere. Această tendință se va reflecta indirect și la noi, chiar dacă piața locală nu este foarte sofisticată. Moldovenii, în special cei care trimit sau primesc remitențe, devin tot mai atenți la păstrarea valorii economiilor lor și ar putea începe să vadă aurul ca o alternativă de protecție împotriva deprecierii monedei naționale”, a menționat expertul economic.
Potrivit Serviciului Vamal, în 2024 importurile de aur au depășit 609 milioane de lei, în creștere față de cele 460 de milioane din 2023. În primele patru luni ale acestui an, în țară au fost introduse peste 116 kg de aur, inclusiv bijuterii evaluate la peste un 164 de milioane de lei, provenite din țări precum Italia, Germania, Turcia sau India.
De menționat că Banca Națională a Moldovei nu deține monede de aur în cadrul rezervelor sale, ci păstrează un stoc de aproximativ 74 de kilograme de aur, evaluat la circa 7,1 milioane de euro.