Anul 1940, un moment de cotitură în istoria Europei de Est
Cercetători moldoveni și lituanieni au abordat evenimentele istorice care s-au produs în anul 1940, în cadrul unei conferințe științifice internaționale, cu genericul „Anul 1940 în istoria Lituaniei și Basarabiei”. Evenimentul, găzduit de Muzeul Național de Istorie, a marcat împlinirea a 85 de ani de la anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către URSS, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov.

Specialiștii participanți la conferință au subliniat că anul 1940 a reprezentat un punct de cotitură pentru întreaga Europă de Est, iar Moldova și Lituania au trecut prin traume istorice similare, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.
Comunitățile academice din cele două țări au făcut schimb de experiență în ceea ce privește modul în care regimul sovietic de ocupație și perioada post-totalitară au influențat memoria colectivă și identitatea națională.
„Avem lucruri pe care putem și trebuie să le învățăm de la lituanieni, ei dețin o experiență utilă în procesul de integrare europeană și au o cultură definită a identității și a memoriei”, a declarat istoricul Virgiliu Bârlădeanu, șeful Secției Istorie Contemporană de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova. Bârlădeanu a adăugat că țările care au promovat aceste valori au depășit mai ușor tranziția post-sovietică.
Virgiliu Bîrlădeanu a subliniat că evenimentele din 1940 ar trebui să rămână o lecție importantă pentru societatea moldovenească actuală: „Contextul anilor 1939-1940 e similar cu contextul din prezent, având un război la hotar, care în orice moment se poate extinde și asupra țării noastre”, a avertizat istoricul.
Prim-prorectorul Universității „Alecu Russo” din Bălți, Lidia Pădureac, a vorbit despre suferințele cauzate de regimurile comuniste și fasciste: „Memoria celor care au avut de suferit în acea perioadă trebuie să fie vie, aceasta este obligația noastră morală”. Pădureac a accentuat că cetățenii trebuie să înțeleagă pericolul regimurilor totalitare, care aduc cu sine război și represiuni.
Conferința s-a încheiat cu lansarea expoziției „Locurile Memoriei în societatea post-totalitară”. Aceasta cuprinde 25 de planșe ce prezintă monumente, cruci, gări ale deportărilor, morminte comune și locuri de execuție – toate marcând aspecte importante în memoria colectivă a victimelor regimului sovietic.
„Expoziția ne ajută să nu uităm de crimele comise de regimul sovietic de ocupație și rezistența opusă de populația locală acestui regim”, a menționat Ludmila Cojocaru, curatorul expoziției și șefa secției Muzeul victimelor deportărilor și represiunilor politice.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel – Republica Moldova, în cadrul proiectului „Parteneriat pentru întărirea rezilienței societale prin promovarea valorilor democratice și diseminarea cunoștințelor istorice: schimb de experiență și aplicarea celor mai bune practici între comunitatea academică și organizațiile societății civile din Lituania și Moldova”, implementat cu sprijinul Programului de Cooperare pentru Dezvoltare și Promovarea Democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei.