Analiză: Republica Moldova, în regres la capitolul combaterii torturii

Studiul arată că, în 2025, scorul obținut de Moldova este de 129,33 puncte din 200, similar cu cel din anul precedent și în regres față de 2021, când se înregistrau 161,50 puncte, transmite Știri.md, cu referire la TV8.md. 

„Există deficiențe și provocări bine cunoscute, care generează situații grave în sistemul de detenție - subcultura penitenciară, lipsa asistenței medicale și dificultatea investigării cazurilor individuale de tortură. Moldova continuă să fie condamnată de CEDO pentru astfel de cazuri”, a declarat Vadim Vieru, avocat și director de program la Asociația Promo-Lex.

Din cele 30 de plângeri privind tortura și tratamentele inumane depuse de Promo-Lex la Curtea Europeană a Drepturilor Omului începând cu 2014, Republica Moldova a fost condamnată în jumătate dintre ele. Unul dintre cele mai recente cazuri este „Nițu vs. Republica Moldova”, unde un deținut, aflat și în prezent în sistemul penitenciar, nu a primit la timp asistență psihologică și psihiatrică și a fost sancționat pentru automutilare, folosită ca formă de protest.

Printre cele mai grave cazuri rămân cele din instituțiile psihiatrice, unde monitorizarea este dificilă, iar beneficiarii sunt extrem de vulnerabili. Promo-Lex atrage atenția asupra abuzurilor grave, inclusiv sexuale, semnalate în astfel de instituții. Ministerul Sănătății nu a oferit un punct de vedere până la momentul difuzării acestei știri.

În penitenciare, problemele principale identificate de Promo-Lex sunt subcultura și suprapopularea. Din 2020, în sistemul administrației penitenciare nu a fost inițiat niciun dosar penal pentru tortură. Totuși, în urma unei vizite de monitorizare a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, desfășurată la sfârșitul anului 2022, majoritatea deținuților intervievați nu au raportat abuzuri.

Administrația Națională a Penitenciarelor susține că situația se va îmbunătăți datorită majorării bugetului instituției, care va ajunge anul acesta de la 500 de mii de lei la peste un miliard. „Este o îmbunătățire simțitoare, dar e nevoie de mai mult personal și investiții în toate segmentele”, a declarat Mihail Rotaru, șeful Direcției planificare, analiză și monitorizare din cadrul ANP.

Potrivit Promo-Lex, dacă în 2014 au fost inițiate 650 de dosare penale pentru tortură, în 2023 numărul acestora a scăzut drastic la doar opt. Experții OSCE avertizează că această reducere nu reflectă o îmbunătățire a situației, ci mai degrabă o lipsă a înregistrării plângerilor și o încredere scăzută a victimelor în justiție.